01:53
Comentarii Adauga Comentariu

ZIARUL "ADEVARUL" A DEZINFORMAT. ANALIZĂ MEDIAFAX: Cultele din UE sunt finanțate de stat sau se autofinanțează, donațiile nu sunt impozitate

Cultele din statele UE se autofinanțează sau sunt finanțate de stat ori din "taxa pentru Biserică", iar în multe țări donațiile sunt scutite de taxe, imobilele bisericii nefiind impozitate. În Franța și Irlanda, cultele nu primesc bani de la stat, în timp ce Luxemburg asigură finanțare integrală.


În toate țările Uniunii Europene, cultele asumate de stat (recunoscute sau înregistrate) beneficiază cel puțin de toate avantajele acordate organizațiilor non-profit: statele nu percep impozit pe lăcașurile de cult, donațiile făcute cultelor nu sunt taxate, iar personalul clerical beneficiază fie de un sprijin direct, fie de scutiri de taxe și impozite, pentru facilitarea misiunii sale. Asistența religioasă în instituțiile publice este finanțată de stat, ca o consecință a garantării libertății religioase și de cult, arată un studiu al Reprezentanței Patriarhiei Române de la Bruxelles.

Totodată, în majoritatea țărilor Uniunii Europene, venitul realizat de culte din activități lucrative este scutit de impozit, dacă este reinvestit în activități de interes public, printre care se numără și activitățile culturale.

În toate țările cuprinse în studiu, donațiile directe - chetele, colectele, plățile făcute cu ocazia serviciilor religioase - nu sunt impozitate, iar sumele primite de personalul de cult din aceste fonduri nu sunt nici ele impozabile.


De asemenea, potrivit studiului, în multe țări ale Uniunii Europene, personalul de cult beneficiază de reduceri ale contribuțiilor sociale, iar producerea și comercializarea obiectelor de cult sunt reglementate în avantajul cultelor, fie prin scutirea de taxe, inclusiv taxe vamale, fie prin exonerarea parțială de alte taxe și impozite.

În Franța, statul nu recunoaște și nu finanțează cultele, iar în Irlanda, Constituția prevede o separație rigidă între stat și culte și interzice orice formă de subvenție directă, astfel că bisericile se autofinanțează.

Austria

Fondurile atribuite celor 14 culte și comunități religioase recunoscute legal provin dintr-o "taxă pentru Biserică" (aproximativ 1% din venituri), percepută de stat, laolaltă cu celelalte impozite. Orice cetățean poate cere încetarea plății acestei taxe, caz în care suma respectivă continuă să fie colectată, dar este direcționată de stat către alte entități de interes public. Sunt scutite de taxe donațiile destinate instituțiilor naționale ale cultelor recunoscute și altor persoane juridice care au scop bisericesc.

Pentru cele 14 culte recunoscute, statul finanțează, de asemenea, organizarea orelor de religie în toate școlile publice și asistența spirituală acordată persoanelor private de libertate.

Belgia

Statul belgian recunoaște personalitatea juridică a șase culte: Biserica Romano-Catolică și cea Protestantă (din 1802), Biserica Anglicană și Cultul Mozaic (din 1870), Comunitatea Islamică (din 1974) și Biserica Ortodoxă (din 1985). Pentru toate acestea, Constituția prevede plata integrală a salariilor și a pensiilor pentru personalul de cult din bugetul de stat, precum și o serie de subvenții pentru acoperirea utilităților legate de spațiile de cult. De asemenea, comuna (autoritatea locală) poate pune la dispoziția personalului de cult o locuință de serviciu și participă la acoperirea deficitului entității juridice destinate să gestioneze patrimoniul material al comunității parohiale. Cultele pot solicita, de asemenea, ajutor material pentru construcția și renovarea clădirilor proprii.

În ceea ce privește proprietățile imobiliare ale cultelor recunoscute, nu se percepe impozit pe venitul provenit din exploatarea lor. Nu se plătește impozit nici pe imobilele (sau părțile din imobil) destinate celebrării cultului. Restul reglementărilor fiscale sunt identice celor aplicate asociațiilor fără scop lucrativ.

Bulgaria

Cultele își asigură finanțarea din fonduri proprii și din subvenții care pot fi acordate de stat prin Legea Cultelor (2002). Statul sprijină activitatea în domeniul asistenței religioase și a asistenței sociale a cultelor înregistrate, acestea fiind asimilate entităților non-profit. Pot fi acordate subvenții pentru construirea și restaurarea locașurilor de cult. Donațiile sunt scutite de impozite, iar imobilele care sunt utilizate pentru oficierea cultului liturgic sunt scutite de taxe și impozite, donațiile sunt neimpozabile.

Cehia

În Cehia, 33 de culte și comunități religioase sunt recunoscute de stat la două niveluri: 16 dintre acestea, înregistrate la primul nivel (inferior), beneficiază doar de o serie de beneficii fiscale, iar celelalte 17 primesc și asistență materială directă din partea statului. Cultele se autofinanțează, dar statul participă, cu aproximativ 80 la sută, la constituirea venitului personalului de cult. Cultele înregistrate sunt exonerate de taxele funciare, de impozitul pe venitul realizat din chete și de taxele vamale pentru obiectele de cult.

Nouă din cele 17 culte recunoscute la nivelul superior au și dreptul de a organiza ore de educație religioasă în școlile publice, statul asigurând plata parțială a profesorilor. Tot parțial este asigurată și plata capelanilor din închisori, în vreme ce capelanii militari primesc salariu integral de la stat. Autoritățile centrale și locale participă, de asemenea, la acoperirea cheltuielilor de construire sau restaurare a lăcașurilor de cult, mai ales când este vorba de obiective ce fac parte din patrimoniul cultural al țării.

În noiembrie 2012, Parlamentul ceh a votat o lege pentru retrocedarea treptată și integrală, pe parcursul a 17 ani, a tuturor proprietăților bisericilor (80 la sută revenind Bisericii Romano-Catolice) ori despăgubirea în bani acolo unde înapoierea proprietății nu este posibilă. La sfârșitul acestor 17 ani, statul va înceta acordarea de asistență materială directă către cultele religioase.

Cipru

În schimbul patrimoniului pe care Biserica Ortodoxă l-a cedat statului, acesta s-a angajat să plătească salariile personalului de cult al Bisericii Ortodoxe, dar și al celorlalte trei entități cultuale recunoscute prin Constituția republicii - maroniții, armenii și romano-catolicii -, chiar dacă doar Biserica Ortodoxă a cedat din patrimoniul său. Sprijin financiar direct primește, de asemenea, comunitatea musulmană.

Toate instituțiile religioase sunt exonerate de impozitul pe venitul obținut din activități religioase, cel provenit din activități economice nefăcând obiectul vreunei reglementări legislative speciale Toate materialele de construcție, accesoriile lăcașelor de cult și obiectele de cult (inclusiv veșmintele), importate pentru nevoi bisericești de către instituțiile bisericești sau religioase în general, sunt scutite de taxe vamale. Lăcașurile de cult sunt scutite de taxe funciare, iar donațiile în favoarea cultelor sunt, de asemenea, scutite de taxe.

Croația

Statul sprijină, atât direct, cât și indirect, activitatea cultelor care încheie un acord cu Guvernul croat, iar 17 din cele 44 de comunități religioase înregistrate legal au încheiat astfel de acorduri. Sprijnul poate consta în plata salariilor și pensiilor pentru clerici, construirea ori restaurarea de lăcașuri de cult ori subvenționarea activităților în domeniul asistenței religioase și al asistenței sociale. În plus, pentru toate cultele recunoscute, veniturile sunt scutite de impozit, precum și imobilele care sunt utilizate pentru oficierea cultului.

Danemarca

Biserica Evanghelică Luterană (BEL) este Folkekirke (Biserică națională sau Biserică a poporului), singura care primește finanțare directă de la stat, ce reprezintă aproximativ 12 la sută din bugetul său. În schimbul acestei sume, BEL se ocupă și de administrarea cimitirelor, de registrul evidenței populației, prin înregistrarea nașterilor, căsătoriilor, decesurilor etc. Cealaltă parte a bugetului bisericii, mult mai consistentă, provine dintr-o taxă (impozit bisericesc), plătită numai de membrii BEL, colectată însă tot de stat, laolaltă cu celelalte taxe. BEL este exonerată de impozitul funciar și de impozitul pe imobilele bisericești.

În afară de BEL, statul danez mai recunoaște juridic alte 133 de comunități religioase, dintre care 11 au un statut aparte, fiindu-le recunoscut, între altele, dreptul de a oficia căsătorii, care au și efect civil. Toate acestea beneficiază de o serie de ajutoare indirecte - donațiile făcute către ele pot fi deduse din impozitul anual și TVA este deductibilă.

Estonia

Cultele se finanțează în principal din venituri proprii și din contribuții ale credincioșilor. Statul participă însă la întreținerea și conservarea lăcașurilor de cult, acolo unde acestea au o valoare istorică sau culturală. Organizațiile religioase sunt scutite de impozitul pe venit și de cel pentru terenul ocupat de clădiri destinate cultului, iar TVA este redusă considerabil pentru multe produse și servicii (de exemplu, 5%, în loc de 18%, pentru electricitate). Statul acordă un ajutor și pentru editarea ziarului Bisericii Luterane a Estoniei.

Structura confesională a societății estoniene este foarte fărâmițată, cele mai mari două culte prezente (Biserica Luterană și Biserica Ortodoxă - cu două jurisdicții) reprezentând fiecare câte nu mai mult de 15% din populație. Pe lângă acestea, statul estonian recunoaște juridic alte aproximativ 500 de organizații religioase, termen ce poate acoperi o gamă destul de largă de realități, de la o biserică până la o simplă asociație a minim 12 cetățeni ori rezidenți.

Consiliul Bisericesc estonian, organizat în 1990 și alcătuit din 10 biserici creștine, este susținut financiar de stat. Clericii aparținând acestor 10 biserici pot fi angajați pe posturi de capelani în unitățile militare și penitenciare, salariile fiindu-le plătite integral de stat.

Finlanda

În Finlanda, Biserica Luterană și Biserica Ortodoxă au un raport privilegiat cu statul, comparativ cu celelalte aproximativ 80 de comunități religioase. Modul de finanțare a acestor două biserici este reglementat prin lege: Biserica Luterană primește 1,79%, iar Biserica Ortodoxă 0,0014% din impozitul plătit de persoanele juridice înregistrate în Finlanda. De asemenea, persoanele fizice afiliate uneia dintre cele două biserici plătesc un anumit procent (1 - 2%) din venituri către aceasta, banii fiind colectați de stat, laolaltă cu celelalte impozite. Sprijin direct poate veni și din partea administrației locale, pentru acoperirea costurilor de operare ale unităților de cult. Statul plătește, de asemenea, salariile profesorilor de religie, capelanilor militari și ai celor din penitenciare, capelanii din spitale fiind plătiți direct de culte.

Celelalte culte recunoscute pot, la rândul lor, primi un sprijin financiar direct din partea statului, în urma depunerii unei cereri formale în acest sens și direct proporțional cu numărul de membri. În privința finanțării indirecte, cultele sunt scutite de impozitul pe venit, iar cimitirele și imobilele cu destinație cultuală sunt scutite de impozitul funciar.

Franța

În conformitate cu Legea separației dintre Biserică și Stat, din 9 decembrie 1905, statul nu recunoaște și nu finanțează cultele. Cu toate acestea, există în Franța un ajutor indirect, sub mai multe forme: Statul poate să acorde garanție de stat pentru împrumuturile pe care le fac asociațiile cultuale sau asociațiile eparhiale pentru construirea edificiilor de cult și poate da în chirie spații destinate cultului, la un preț simbolic (un euro pe an). Totodată, statul sau colectivitățile publice, devenind proprietare ale spațiilor de cult construite înainte de 1905, trebuie să asigure toate reparațiile și întreținerea care incumbă proprietarului.

Venitul obținut de clericii catolici este repartizat de Biserică din donațiile directe, neimpozabile, și constituie un venit neimpozabil.

Germania

În Germania, o organizație religioasă recunoscută ca persoană juridică de drept public poate numi capelani în spitale, penitenciare și unități militare și are dreptul de a colecta o taxă ce echivalează cu aproximativ 8 - 9 la sută din impozitul pe venit al fiecărui membru al cultului respectiv. În practică, numai câteva (cele mai mari) dintre cele peste 180 de culte recunoscute fac uz de acest drept. Taxa este colectată de stat, împreună cu restul impozitelor, în schimbul unui comision (3 - 5%). Oricare cetățean poate solicita încetarea plății acestei taxe, caz în care încetează a mai fi considerat membru al cultului respectiv. Impozitul bisericesc și donațiile făcute bisericilor pot să fie deduse din impozitul pe salarii și pe venit.

Alte fonduri pot fi acordate de stat cultelor recunoscute pentru întreținerea unor clădiri cu valoare arhitectonică/culturală deosebită sau ca măsuri compensatorii în urma anumitor evenimente istorice (ex: comunitatea evreiască primește anual sume însemnate ca reparație istorică în urma Holocaustului).

Grecia

Biserica Ortodoxă din Grecia este biserică de stat, finanțată în mare parte din fonduri publice. Statul asigură salarizarea și pensiile preoților Bisericii Ortodoxe, precum și formarea personalului de cult, și subvenționează instituțiile administrative ale Bisericii Ortodoxe și asistența religioasă în instituțiile publice.

Cultele recunoscute juridic sunt scutite de impozitul funciar, impozitul pe clădiri și pe venit. Sunt scutite, de asemenea, de taxe transmiterea bunurilor imobiliare, precum și donațiile și succesiunile în favoarea bisericii. Biserica Ortodoxă este exonerată de taxele vamale pentru produsele destinate cultului. Cultul israelit beneficiază de o exonerare parțială.

Odată cu criza financiară care a lovit Grecia în ultimii ani, regimului fiscal a suferit unele modificări. Astfel, printr-o lege din 2010, la fel ca toate celelalte asociații fără scop lucrativ, Biserica este taxată cu 20% din veniturile brute. Ceea ce face ca în anul 2011 Biserica Greciei să fi plătit către stat impozit în valoare de 12,5 milioane de euro.

Irlanda

Constituția irlandeză prevede o separație rigidă între stat și culte și interzice orice formă de subvenție directă pentru un cult din Irlanda. În consecință, cultele se autofinanțează, majoritatea fondurilor provenind din contribuții ale credincioșilor, donații și exploatarea proprietăților imobiliare.

Totuși, statul acordă subvenții însemnate pentru activitățile considerate de utilitate publică: învățământ (marea majoritate a școlilor primare și secundare sunt confesionale), asistență medicală și asistență socială. Statul asigură, de asemenea, plata salariilor pentru capelanii din școli, unități militare și penitenciare, capelani ce aparțin, cel mai des, Bisericii Romano-Catolice, majoritare.

În privința regimului fiscal, cultele sunt asimilate entităților caritabile și astfel sunt exonerate de taxele funciare și de impozitul pe capital.

Italia

În Italia, există subvenții publice pentru lăcașurile de cult, iar 0,8% din impozitul pe venit plătit de membri este transferat de stat Bisericii. Statul asigură și plata integrală a salariilor pentru capelanii din instituțiile publice (unități militare, penitenciare). Donațiile către cultele admise ca fiind beneficiare ale unei finanțări indirecte sunt parțial deductibile din impozitul pe venit.

Letonia

Constituția letonă prevede separarea rigidă a bisericii de stat, ceea ce exclude, în principiu, posibilitatea oferirii unui sprijin material direct. În consecință, cultele se finanțează, în principal, din fonduri proprii și din donații ale membrilor. Statul acordă totuși subvenții celor opt culte recunoscute legal, pentru amenajarea și întreținerea spațiilor de cult, susținerea activității religioase și a diferitelor activități de interes public. Aceleași culte pot desemna profesori de religie care să activeze în școlile publice, precum și capelani în unități militare, penitenciare și spitale, salariile tuturor acestora fiind plătite de stat.

Între beneficiile comunităților religioase înregistrate se numără: scutirea de la plata impozitului pe terenuri și pe clădiri, precum și a impozitului pe venit, neplata TVA pentru contribuții și donații, precum și posibilitatea deducerii acestora, în anumite limite, din impozitul pe venit, atât de către persoanele juridice, cât și de cele fizice. Legea prevede, de asemenea, scutirea de la plata taxelor vamale și a TVA pentru ajutoarele umanitare sau asistența tehnică primită din afara țării.

Lituania

Statul lituanian a optat pentru o recunoaștere juridică a cultelor în trei moduri: grupuri religioase tradiționale, grupuri religioase netradiționale și alte grupuri religioase. Grupurile religioase tradiționale, în număr de nouă, sunt singurele care primesc anual un sprijin financiar direct din partea statului, iar acest sprijin poate fi completat de către administrația locală. De asemenea, grupurile religioase tradiționale pot desemna profesori de religie în școlile publice, precum și capelani în unități militare, penitenciare și spitale, plata salariilor fiind asigurată de stat (în practică, însă, numai Biserica Romano-Catolică are capelani, iar aceștia numai în unitățile militare).

Cele nouă culte tradiționale sunt scutite de la plata asigurărilor sociale și de sănătate pentru personalul clerical și monastic. Acordul cu Biserica Romano-Catolică o exonerează pe aceasta de impozitul funciar și de impozitul general. Statul finanțează, de asemenea, funcționarea școlilor confesionale (aproximativ 30 la număr), în cazul celor romano-catolice plătind atât costurile de funcționare, cât și pe cele de capital.

Luxemburg

Biserica Romano-Catolică, ce reprezintă 70 la sută din populație, și alte cinci culte religioase recunoscute juridic (ortodox, anglican, reformat, protestant și mozaic) sunt finanțate integral de statul luxemburghez, fără ca acesta să colecteze vreo "taxă pentru Biserică". Aceasta înseamnă plata salariilor și a asigurărilor sociale și de sănătate pentru personalul clerical și o bună parte din cel neclerical (administrație, cateheți etc.), întreținerea și construirea de noi lăcașuri de cult, finanțarea organizării educației religioase în școlile publice și a asistenței religioase în instituții publice, finanțarea școlilor confesionale, precum și a unui seminar teologic romano-catolic.

În privința regimului fiscal, cele șase culte recunoscute, ca și toate celelalte asociații religioase înregistrate, au un statut similar fundațiilor și organizațiilor non-profit, care implică neimpozitarea veniturilor din activități nelucrative, neimpozitarea lăcașurilor de cult etc.

Malta

În Malta, deși Biserica Romano-Catolică este, potrivit Constituției, biserică de stat, principalul său venit îl reprezintă cel obținut din titlurile de stat cu care a fost despăgubită pentru patrimoniul naționalizat. O altă sursă sunt donațiile. De asemenea, se pot obține subvenții din partea statului pentru activitățile de interes public. Statul finanțează organizarea educației religioase în școlile publice, subvenționează școlile confesionale și asigură asistența religioasă în instituțiile publice.

Nu există un regim fiscal special pentru cultele religioase, ele fiind asimilate, din acest punct de vedere organizațiilor non-profit. Totuși, Biserica Romano-Catolică poate beneficia de unele exonerări, parțiale sau integrale, de la plata anumitor impozite (nu plătește impozit pe beneficiu, pe imobilele destinate cultului etc.).

Olanda

În Olanda, este exclusă finanțarea directă a vreunui cult religios, lăsând, totuși, posibilitatea acordării de asistență indirectă și chiar a unor subvenții ocazionale către cultele recunoscute juridic. Astfel, autoritățile centrale și locale contribuie la întreținerea lăcașurilor de cult cu valoare istorică. În plus, legea prevede posibilitatea alocării de fonduri pentru construirea a noi lăcașuri de cult pentru cultele minoritare, în baza principiului garantării active a libertății religioase. Același principiu permite statului finanțarea în diferite grade a asistenței religioase în instituții publice (penitenciare, unități militare, spitale, aziluri pentru bătrâni). Statul subvenționează, de asemenea, școlile și unitățile medicale confesionale.

Cultele sunt exonerate total sau parțial de taxele pe donații cu scop religios și beneficiază de o reducere a taxelor pentru electricitate și a celor pentru transferul de proprietate.

Polonia

Peisajul confesional polonez este dominat de Biserica Romano-Catolică, ce reprezintă aproape 90 la sută din populație și ale cărei raporturi cu statul sunt reglementate printr-un Concordat. Acorduri asemănătoare au fost încheiate de statul polonez cu încă 14 culte, alte 158 de comunități religioase fiind înregistrate. Toate beneficiază de o serie de avantaje fiscale neaccesibile grupurilor religioase neînregistrate: sunt exonerate de impozitul pe profitul reinvestit în activitățile cu caracter religios, social-cultural, educativ, științific sau pentru construirea de imobile destinate activității religioase. De asemenea, nu plătesc taxe funciare pentru lăcașurile de cult, taxe pentru înregistrarea contractelor civile și taxe vamale pentru produsele destinate activităților religioase, sociale sau educative.

În plus, cele 15 culte recunoscute legal beneficiază și de o serie de mijloace de asistență financiară directă. Banii revin celor 15 culte recunoscute, în funcție de numărul de membri, marea majoritate fiind folosiți pentru plata asigurărilor sociale și de sănătate ale personalului clerical, iar restul pentru susținerea unor proiecte caritabile și educaționale desfășurate de culte, precum și pentru renovarea și consolidarea imobilelor cu valoare istorică. Cele 15 culte au, de asemenea, dreptul de a organiza educația religioasă în școlile publice, precum și asistența religioasă în instituții publice, costurile fiind acoperite de stat.

Portugalia

În Portugalia se face distincție între comunitățile religioase în sens general, comunitățile înregistrate și comunitățile statornicite sau înrădăcinate în societate. Această ultimă categorie beneficiază de toate avantajele fiscale obținute de Biserica Romano-Catolică prin Concordatul din 2004. Statul portughez participă la construirea noilor lăcașuri de cult, iar comunitățile locale pot ceda teren pentru construcții cu caracter religios. Statul subvenționează pensiile misionarilor catolici din vechile colonii și plătește realizarea emisiunilor religioase ale radioului și televiziunii publice, iar activitățile cu caracter religios, inclusiv cele de formare, nu sunt impozabile.

Donațiile făcute entităților de cult înregistrate pot fi deduse din venitul impozabil până la nivelul de 15% din acesta, iar legea prevede o reducere a contribuțiilor sociale pentru salariații Bisericii, atât pentru angajator (8% în loc de 23,75%), cât și pentru salariat (4% în loc de 11%). Cultele statornicite au de ales în fiecare an între a le fi returnată TVA sau a percepe 0,5% din impozitul pe venit al cetățenilor care își dau acordul scris în această privință.

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

În Regatul Unit există două biserici de stat - Biserica Angliei (Anglicană) și Biserica Scoției (Prezbiteriană), în vreme ce în Irlanda de Nord, Biserica Romano-Catolică reprezintă cea mai numeroasă comunitate religioasă. Statul nu intervine foarte mult în domeniul finanțării comunităților religioase. Principala sursă de finanțare a bisericilor majoritare sunt veniturile obținute din exploatarea patrimoniului imobiliar, în vreme ce comunitățile religioase minoritare se bazează, în principal, pe contribuțiile și donațiile primite din partea credincioșilor.

În privința regimului fiscal, cultele beneficiază de toate scutirile de care beneficiază asociațiile caritabile, fiind scutite de taxele funciare, de impozitul pe venit și de impozitul pe venitul de capital. O excepție importantă o reprezintă fondurile consistente primite mai ales de Biserica Angliei pentru conservarea patrimoniului arhitectonic. O parte importantă din finanțare este susținută din veniturile realizate de Loteria Națională.

România

În România, fiecare cult are propriul sistem de finanțare. Nu există impozit pe cult, dar statul prevede în bugetul său linii de credit prin care sunt susținute cultele în lucrarea lor considerată ca fiind de utilitate publică. Toate cele 18 culte recunoscute sunt egale în privința drepturilor de finanțare din partea statului sau a autorităților publice centrale și locale, cu respectarea principiului proporționalității. Legea 489/2006 prevede că, în general, cheltuielile pentru întreținerea cultelor și desfășurarea activităților acestora se vor acoperi din veniturile proprii dobândite și utilizate în conformitate cu statutele lor.

Cultelor pot stabili contribuții benevole din partea credincioșilor lor, pentru susținerea activităților pe care le desfășoară. Ajutorul financiar pe care statul îl acordă la cererea este stabilit în raport cu numărul de credincioși ai cultului respectiv și cu nevoile reale de subzistență și activitate și poate fi folosit în principal pentru cheltuieli de funcționare, pentru constituirea și conservarea patrimoniului imobil, pentru activități sociale, culturale și educative. Susținerea financiară a cultelor se realizează în primul rând prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte. Statul participă și la salarizarea personalului de cult cu un anumit procent, privilegiind unitățile de cult care sunt în dificultăți financiare. Autoritățile locale, la cererea cultelor, pot participa financiar la susținerea activității acestora.

Ca ajutor material indirect, statul acordă cultelor facilități fiscal și avantaje în natură. Legea permite ca 2% din impozitul pe venit să fie atribuit asociațiilor non-profit sau cultelor. Codul fiscal prevede o exonerare de impozit pentru activitățile lucrative ale cultelor prin care sunt finanțate construcțiile destinate activităților cu caracter religios, activități de conservare și restaurare a imobilelor, activități religioase sau educative. Sunt scutite de impozit clădirile aparținând cultelor recunoscute, cu excepția celor care sunt folosite pentru activități economice.

Slovacia

În prezent, există 18 culte recunoscute formal de statul slovac, în afara lor funcționând și altele. Statul asigură salarizarea personalului cultelor recunoscute, inclusiv în privința asigurărilor sociale. De asemenea, statul subvenționează administrația cultelor și sprijină construcția, restaurarea și întreținerea lăcașurilor de cult, mai ales acolo unde este vorba de obiective cu valoare patrimonială. În plus, statul slovac acordă un însemnat sprijin financiar organizațiilor de asistență socială catolică și protestantă (Diakonia).

Fundații aparținând cultelor recunoscute pot primi și 1% din impozitul pe venit al cetățenilor care își exprimă formal această dorință. Cultele recunoscute sunt exonerate de impozitul pe donații, de impozitul pe terenurile și clădirile destinate cultului și formării personalului de cult și de taxele pentru transfer de proprietate. Valoarea donațiilor făcute cultelor poate fi dedusă din venitul impozabil. În același timp, cultele beneficiază de o reducere a cotizațiilor sociale pentru salariații lor.

Slovenia

În Slovenia, la începutul anului 2013 erau înregistrate 44 de grupuri religioase. Legea prevede că Biserica și cultele înregistrate își asigură finanțarea în principal din donațiile credincioșilor și din venituri proprii.

În mod direct, statul oferă sprijin cultelor înregistrate prin plata asigurărilor sociale și medicale pentru personalul clerical. Statul poate oferi cultelor subvenții punctuale pentru repararea și întreținerea clădirilor de patrimoniu sau pentru desfășurarea de programe sociale, culturale ori educaționale. Restul veniturilor cultelor provin din exploatarea proprietăților imobiliare.

În mod indirect, cultele sunt finanțate prin scutirea de impozitul pe venitul obținut din activitățile nonlucrative, exonerarea de impozitul pe imobilele afectate cultului și de taxele vamale pentru produsele importate pentru un scop de cult. Donațiile făcute cultelor pot fi deduse din venitul impozabil, iar venitul cultelor afectat activităților religioase și caritabile nu este impozitat. Personalul de cult plătește impozit pe venit, dar poate deduce 40% din cheltuieli, drept cheltuieli de administrare a activității de cult. Cultele nu plătesc impozit pe imobilele primite ca donație, dacă acestea sunt folosite în interes public.

Spania

Potrivit Concordatului din 1979, subvențiile de stat pentru Biserica Romano-Catolică erau înlocuite cu o contribuție din partea credincioșilor, care puteau alege să direcționeze 10% din impozitul pe profit către Biserică. În 1987, acest procent a fost coborât drastic, la numai 0,52%, cu condiția ca statul să compenseze diferența cu o subvenție directă, în următorii trei ani. Subvenția a continuat să fie acordată, însă, și după acei trei ani, până în 2006, când, în urma unei noi înțelegeri cu guvernul, procentul din impozitul pe venit a fost ridicat la 0,7, în schimbul unei reduceri semnificative a subvenției directe.

Șapte alte culte religioase dețin statutul de cult înrădăcinat în societate, iar trei dintre acestea (comunitatea protestantă, evreiască și musulmană) au încheiate acorduri cu statul, care le conferă o serie de beneficii fiscale (asimilabile entităților non-profit), dreptul de a numi profesori de religie în școlile publice și capelani în unele instituții publice, precum și acces la unele subvenții financiare directe pentru proiecte culturale, educaționale și sociale. Autoritățile regionale și cele locale pot, la rândul lor, să suplimenteze acest sprijin oferit de organismele federale.

Între beneficiile fiscale acordate acestor culte se numără scutirea de la plata impozitului pe venit, dacă scopul în care sunt folosite veniturile sunt cele declarate ca obiective statutare, neimpozitarea activităților de producere a publicațiilor și obiectelor religioase, precum și neimpozitarea lăcașurile de cult. În cazul Bisericii Romano-Catolice, nicio clădire - nici chiar cele folosite în scop comercial - nu este impozitată, deși această prevedere este foarte des contestată, pe fondul crizei economice actuale.

Suedia

Biserica Luterană Suedeză are dreptul de a percepe de la membrii săi o cotizație anuală, prin intermediul sistemului public de colectare a impozitelor. Banii astfel strânși sunt completați de stat cu fonduri destinate întreținerii și restaurării patrimoniului arhitectonic. Alte 22 de culte pot colecta contribuții similare din partea membrilor și primi o subvenție directă din partea statului. În situația în care aleg să colecteze contribuțiile, subvenția de la stat este diminuată. Aceste culte pot solicita statului și asistență financiară pentru desfășurarea unor proiecte punctuale.

Cultele sunt scutite de taxe pentru veniturile din activități non-profit, iar Biserica suedeză și cultele recunoscute nu plătesc impozit pentru lăcașurile de cult.

Ungaria

Cetățenii pot direcționa 1% din impozitul pe venit către comunitatea sau asociația religioasă din care fac parte, iar în cazul comunităților, statul contribuie cu finanțare directă egală celei obținute de la credincioși. Asociațiile religioase pot și ele primi finanțare directă, dar nu în mod constant, ci mai degrabă pe baza unor proiecte sau pentru nevoi punctuale. O altă diferență constă în faptul că numai comunitățile religioase au dreptul de a folosi acești bani pentru plata salariilor personalului (clerical și neclerical). În plus, personalul clerical este scutit de la plata impozitului pe venit. Atât comunitățile, cât și asociațiile religioase pot administra școli confesionale, statul subvenționându-le la același nivel cu școlile publice. Totuși, școlile administrate de comunități religioase pot beneficia și de o subvenție suplimentară.

Guvernul alocă, de asemenea, o serie de fonduri comunităților religioase pentru întreținerea clădirilor de patrimoniu, sprijinirea clericilor din satele mici, activități culturale și oferirea de asistență religioasă în unități militare și penitenciare. Mare parte din aceste fonduri (peste 90%) sunt încasate de cele patru "religii istorice" ale Ungariei: Biserica Romano-Catolică, Biserica Reformată, Biserica Luterană și comunitatea mozaică.

Principala sursă de finanțare a cultelor este, totuși, venitul din exploatarea proprietăților imobiliare, mare parte din ele fiind retrocedate, iar pentru cele încă neretrocedate, statul plătește o despăgubire anuală către foștii proprietari, până la soluționarea definitivă. Finanțarea indirectă este realizată în principal prin exonerarea de taxele pe transferul de proprietate a bunurilor imobile, pentru impozitul funciar și de taxe de timbru pentru proceduri administrative.

(sursa: MEDIAFAX)

(Mediafax)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

Cutremur în România, la 6 kilometri adâncime. Magnitudinea înregistrată

Ion Cristoiu: Schimbările climatice au luat România prin surprindere

Medicii nevaccinați sunt buni de plată. Testările periodice COVID-19 nu vor fi finanțate de Guvern

Israelul își amenință adversarii. Ce a transmis premierul Naftali Bennett inamicilor statului

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea | Pensiile – de la minciunile ministrului Turcan, la minciunile privind asaltul "decrețeilor". Singurii "decreței" sînt generalii pensionați în floarea vîrstei

Bolojan admite că cine pierde la Congresul PNL, Orban sau Cîțu, riscă să piardă funcția deținută

Plaja Copacabana, acoperită de trandafiri roșii în amintirea victimelor pandemiei. "Unde am greșit?"

Cultura Dridu - sau cum au continuat să supraviețuiască și să se dezvolte românii la Nord de Dunăre după retragerea aureliană

Pericol de inundații în mai multe zone din România

Healthcare Trends VIDEO. Viața la Chirurgie Cardiovasculară. De ce statul scoate anual circa 3.000 de locuri la Rezidențiat dacă nu sunt locuri de muncă? Invitat: Mathe Zsombor, medic primar chirurg

Un bărbat a fost găsit mort în puțul unui lift dintr-o clădire din Capitală

HOROSCOP 21 iunie. Soarele intră în Rac. Sentimentele ajung să le conducă pe zodii

MOSTENIREA nestiuta a lui Ceausescu! America e SOCATA de ce a descoperit in Romania
ULTIMA ORA: Dusmanii tarii vor sa ascunda adevarul

Solstițiul de vară 2021. Cea mai lungă zi din an marchează începutul verii astronomice. Semnificații și tradiții

Incendiu provocat de un aragaz deschis, lăsat nesupravegheat. Proprietarul apartamentului are arsuri pe 80% din corp

De ce este periculos să faci baie când fulgeră? Sfaturile IGSU în cazul furtunilor de vară: Evităm dușurile și sălile de baie

Afacere păguboasă pentru Ronaldo. Starul portughez se chinuie de câțiva ani să vândă apartamentul pe care îl deține în New York

Turcia își păstrează trofeul European Golden League la volei masculin

Automobilism: Podium pentru România la Campionatul European de Raliuri

Sfaturi pentru elevi, înainte de Evaluarea Națională. Cum să îți gestionezi emoțiile la examen?

Președintele american Joe Biden dorește o întrevedere cu omologul său afgan înainte de retragerea trupelor. Când va avea loc întâlnirea

Ce sărbătorim de Rusalii? Istoric, semnificație și tradiții

Un drum județean din Prahova s-a surpat din cauza ploilor

Românii, prinși încă în cozi infernale în minivacanța de Rusalii FOTO

România se pregătește de caniculă. Prognoza METEO pentru următoarele două săptămâni

Avertizare METEO Cod galben în șapte județe din România, luni dimineață

Efectele avertizării meteo Cod galben. Porturile Constanța Nord, Constanța Sud-Agigea și Midia au fost închise luni dimineață

Sânzienele sau Drăgaica, noapte magică și zi de sărbătoare. Obiceiuri și tradiții când "se deschid porțile cerului"

Evaluare Națională 2021. Tot ce trebuie să știe elevii de clasa a VIII-a, înaintea probelor scrise

Coronavirus în România LIVE UPDATE 21 iunie. 26 de cazuri noi, anunțate luni. Noul bilanț COVID-19

Lupta pentru viață, un succes pentru "cel mai prematur" bebeluș din lume. Copilul, născut la doar 5 luni de sarcină, a împlinit un an

Restricții de circulație pe două drumuri naționale. 100 de metri de șosea surpată pe DN 11

Alegerile regionale din Franța. Înfrângere zdrobitoare pentru partidul lui Macron

Continuă traficul cu deșeuri prin România. Mii de kilograme de mărfuri toxice pentru mediu, încărcate în TIR-uri, la intrarea în țară

Toyota Supra, mașina condusă de Paul Walker în filmul "Fast & Furious", s-a vândut pentru 550.000 de dolari

Surya Namaskar în tradiția Yoga. Iulia Vântur s-a transformat în zeiță, de Ziua mondială a Soarelui GALERIE FOTO

O carte pe zi: "Publicistica lui Ion Brad" de Mihai Cistelican

Prognoză specială pentru București. Urmează ploi și caniculă

Daniel Dines, un exemplu pentru studenți. Fondatorul UiPath va fi Doctor Honoris Causa la Universitatea Babeș Bolyai

Incendiu grav în Sânnicolau Mare, în județul Timiș. Un magazin de 500 metri pătrați a ars în totalitate

Clădire în flăcări, în județul Timiș. O persoană a murit, iar alte două s-au intoxicat cu fum

Mesaj călător în timp. Cum a ajuns un răvaș într-o sticlă aruncată în ocean în 2018 să unească doi adolescenți separați de Oceanul Atlantic?

Scandal pe aeroportul Zaventem din Bruxelles. Pasagerii se plâng de timpul mare de așteptare la punctele de testare COVID

SUA. MANIPULARE PROGRESISTĂ. Tucker Carlson: "Trupele sunt ținute în Capitală din rațiuni politice. Pentru a arăta că susținătorii lui Trump reprezintă "un pericol public"

Elefantul din cameră...la propriu. O familie din Thailanda s-a trezit cu un oaspete neobișnuit în bucătărie

Nouă informare METEO. 5 zile de instabilitate atmosferică și disconfort termic pentru toată țara

O decizie imprudentă: difturi în parcare, beat la volan. Șoferul, în vârstă de 18 ani, a lovit două mașini, un stâlp și un gard

Un urs și-a făcut apariția într-o comună din Botoșani. Autoritățile au emis mesaj RO Alert

Cea mai sexy dansatoare amatoare. O tânără a înebunit internetul cu un DANS EROTIC VIDEO

Incident filmat în traficul din București. În mijlocul străzii, doi tineri blochează o mașină și o distrug VIDEO

Marius Tucă Show, ora 19:00, la Aleph News și pe alephnews.ro. Invitatul de luni e Iosefin Florea, antreprenor, știutor de vinuri. Românești, mai ales

Coronavirus în România LIVE UPDATE 21 iunie. Noul bilanț COVID-19

Un șofer a ajuns cu mașina pe câmp după ce s-a ciocnit cu o autoutilitară FOTO

Cum reacționăm corect când cineva ne agresează în trafic? Sfaturi pentru șoferi de la Titi Aur și psihologul Keren Rosner

Satul Olimpic de la Tokyo, bula protectoare care vrea să țină virusul la distanță

E oficial: Viitorul și Farul Constanța au fuzionat. Primăria Constanța va sprijini noua echipă

Avocat: Refuzul angajatului de a lucra în regim de telemuncă nu poate fi sancționat

Bulgaria a câștigat European Golden League la volei feminin

Ministrul Mediului caută soluții pentru problema urșilor agresivi. Consultații cu primarii, vânătorii și fermierii, în Ținutul Secuiesc

Guvernul Suediei a pierdut o moțiune de cenzură


Pag.1 Pag.2 Pag.3 Pag.4 Pag.5 Pag.6 Pag.7
Pag.8 Pag.9 Pag.10 Pag.11 Pag.12 Pag.13 Pag.14 Pag.15
Pag.16 Pag.17 Pag.18 Pag.19 Pag.20 Pag.21 Pag.22 Pag.23
Pag.24 Pag.25 Pag.26 Pag.27 Pag.28 Pag.29 Pag.30 Pag.31
Pag.32 Pag.33 Pag.34 Pag.35 Pag.36 Pag.37 Pag.38 Pag.39
Pag.40 Pag.41 Pag.42 Pag.43 Pag.44 Pag.45 Pag.46 Pag.47
Pag.48 Pag.49 Pag.50 Pag.51 Pag.52 Pag.53 Pag.54 Pag.55
Pag.56 Pag.57 Pag.58 Pag.59 Pag.60 Pag.61 Pag.62 Pag.63
Pag.64 Pag.65 Pag.66 Pag.67 Pag.68 Pag.69 Pag.70 Pag.71
Pag.72 Pag.73 Pag.74 Pag.75 Pag.76 Pag.77 Pag.78 Pag.79
Pag.80 Pag.81 Pag.82 Pag.83 Pag.84 Pag.85 Pag.86 Pag.87
Pag.88 Pag.89 Pag.90 Pag.91 Pag.92 Pag.93 Pag.94 Pag.95
Pag.96 Pag.97 Pag.98 Pag.99 Pag.100 Pag.101 Pag.102 Pag.103
Pag.104 Pag.105 Pag.106 Pag.107 Pag.108 Pag.109 Pag.110 Pag.111
Pag.112 Pag.113 Pag.114 Pag.115 Pag.116 Pag.117 Pag.118 Pag.119
Pag.120 Pag.121 Pag.122 Pag.123 Pag.124 Pag.125 Pag.126 Pag.127
Pag.128 Pag.129 Pag.130 Pag.131 Pag.132 Pag.133 Pag.134 Pag.135
Pag.136 Pag.137 Pag.138 Pag.139 Pag.140 Pag.141 Pag.142 Pag.143
Pag.144 Pag.145 Pag.146 Pag.147 Pag.148 Pag.149 Pag.150 Pag.151
Pag.152 Pag.153 Pag.154 Pag.155 Pag.156 Pag.157 Pag.158 Pag.159
Pag.160 Pag.161 Pag.162 Pag.163 Pag.164 Pag.165 Pag.166 Pag.167
Pag.168 Pag.169 Pag.170 Pag.171 Pag.172 Pag.173 Pag.174 Pag.175
Pag.176 Pag.177 Pag.178 Pag.179 Pag.180 Pag.181 Pag.182 Pag.183
Pag.184 Pag.185 Pag.186 Pag.187 Pag.188 Pag.189 Pag.190 Pag.191
Pag.192 Pag.193 Pag.194 Pag.195 Pag.196 Pag.197 Pag.198 Pag.199
Pag.200 Pag.201 Pag.202 Pag.203 Pag.204 Pag.205 Pag.206 Pag.207
Pag.208 Pag.209 Pag.210 Pag.211 Pag.212 Pag.213 Pag.214 Pag.215
Pag.216 Pag.217 Pag.218 Pag.219 Pag.220 Pag.221 Pag.222 Pag.223
Pag.224 Pag.225 Pag.226 Pag.227 Pag.228 Pag.229 Pag.230 Pag.231
Pag.232 Pag.233 Pag.234 Pag.235 Pag.236 Pag.237 Pag.238 Pag.239
Pag.240 Pag.241 Pag.242 Pag.243 Pag.244 Pag.245 Pag.246 Pag.247
Pag.248 Pag.249 Pag.250 Pag.251 Pag.252 Pag.253 Pag.254 Pag.255
Pag.256

Nr. de articole la aceasta sectiune: 15331, afisate in 256 pagini.