China uimește planeta: transformă deșertul arid în teren agricol / Imaginile din satelit ale NASA arată că transformările sunt vizibile chiar și din spațiu

În anul 2016, oamenii de știință de la Universitatea Chongqing Jiaotong din China au afirmat că au dezvoltat o tehnologie nouă care poate transforma deșertul în teren arabil, informează earthobservatory.nasa.gov.

La prima vedere, ideea de a transforma deșerturile în terenuri agricole pare benefică pentru agricultură, economie, reîmpădurire și gestionarea resurselor naturale. Cu toate acestea, impactul transformării deșerturilor și a pășunilor în terenuri arabile ar putea avea repercusiuni pe scară largă asupra climei, biodiversității și echilibrului ecologic general al Pământului.AdChoices

Tehnologia dezvoltată de cercetătorii de la Universitatea Chongqing Jiaotong implică o pastă fabricată din celuloză vegetală, care poate îmbunătăți considerabil capacitatea nisipurilor deșertice de a reține apa, mineralele, aerul, microbii și nutrienții esențiali pentru creșterea plantelor.

Această pastă a fost aplicată pe o parcelă nisipoasă de 1,6 hectare în deșertul Ulan Buh, în Regiunea Autonomă Mongolă. În timp, parcela a fost transformată în teren de cultură fertil, capabil să producă roșii, orez, pepeni, floarea-soarelui și porumb.

Profesorul Yang Qingguo, de la Universitatea Jiaotong, a explicat: „Costurile materialelor și ale mașinilor pentru transformarea nisipului în sol sunt mai mici în comparație cu agricultura în mediu controlat”.

Potrivit cercetătorilor chinezi, plantele cultivate pe terenul nisipos au dat recolte mai mari, folosind aceeași cantitate de apă necesară pentru a cultiva pe soluri arabile obișnuite. În plus, cantitatea de îngrășăminte necesară pentru a produce culturile a fost mai mică decât cea necesară, în general, pentru creșterea legumelor pe alte soluri.

Această cercetare a fost realizată de oamenii de știință Yi Zhijian și Zhao Chaohua, iar rezultatele lor au fost publicate în 2016 în revista Engineering, care este editată de Academia Chineză de Inginerie (CAE). Tehnica întreprinsă de cercetători a fost, de asemenea, prezentată la Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării (UNCCD), o inițiativă începută în 1994, cu scopul de a opri avansarea deșertificării până în 2030 prin utilizarea cooperării globale și a strategiilor pe termen lung.

Cercetarea de la Universitatea Jiatong nu este prima încercare chineză de a transforma deșertul în teren fertil. În 1978, China a lansat un program mult mai ambițios, cunoscut sub numele de Programul Pădurilor de adăpost din Trei-Nord și adesea denumit Programul Centurii de adăpost din Trei-Nord sau Marele Zid Verde. Scopul acestui program este de a opri extinderea vastului deșert Gobi și de a iniția proiecte de reîmpădurire în regiunile de nord-est, nord și nord-vest.

Până în prezent, programul a limitat în mod eficient extinderea deșertificării și a contribuit la prevenirea furtunilor de nisip și a eroziunii solului, la conservarea apei și a solului și la protejarea agriculturii din regiune.

Programul Pădurilor de adăpost are ca termen de finalizare anul 2050, dată la care se estimează că 35 de milioane de hectare de terenuri vor fi transformate în păduri. Guvernul chinez susține că este cea mai mare inițiativă de reîmpădurire din lume.

În ultimele patru decenii, au fost plantate peste 7,88 milioane de hectare de copaci de protecție împotriva vântului și peste 10 milioane de hectare de pășuni au fost protejate, potrivit unui raport publicat de Academia Chineză de Științe.

În același timp, în Platoul Loess, acoperirea cu iarbă și păduri a crescut cu aproximativ 60%, iar acumularea de nămol în Râul Galben a fost redusă considerabil.

Imaginile din satelit ale NASA confirmă faptul că acoperirea forestieră a crescut în China în ultimii 20 de ani, datorită diverselor eforturi de conservare lansate de guvernul chinez.

Cu toate acestea, unele elemente ale proiectului au fost considerate controversate. De exemplu, în primii ani ai proiectului, în unele zone a fost adoptată monocultura, ceea ce a redus biodiversitatea speciilor și a dus la răspândirea bolilor plantelor.

În plus, grație proiectului Marele Zid Verde, oamenii plantează o mulțime de copaci pentru a stăvili deșertificarea. Din păcate, mai târziu, nimeni nu are grijă de ei, iar aceștia se usucă.

în 2008, Banca Mondială a recomandat Chinei să se concentreze mai mult pe calitate decât pe cantitate în anumite zone ale proiectului.

În ciuda unor probleme inițiale, China a continuat cel mai mare proiect de împădurire din lume, ceea ce a avut rezultate pozitive. De la începutul proiectului, regiunea nordică a înregistrat o creștere a acoperirii verzi de la 5% la 13,5%, iar secțiuni ale deșertului Gobi înfloresc acum cu o vegetație sănătoasă, sol fertil și precipitații sporite.

Un alt progres major a fost reprezentat de înlocuirea deșertului Maowusu din regiunea Mongolia interioară din nordul Chinei cu o pădure luxuriantă. Până în 2020, 93,24% din deșertul Maowusu a fost refăcut cu vegetație, iar zonele deșertice, care anterior se numărau printre cele mai mari patru din China, au dispărut aproape complet de pe hartă.

Transformarea deșertului într-un loc verde și fertil este o sarcină dificilă, dar experimentele efectuate în China și în alte părți ale lumii pentru a pune în aplicare împădurirea deșertului pe scară largă au dat speranțe pentru un viitor plin de resurse.

(Fluierul)