Odysseus îşi va suspenda în curând activitatea. Misiunea ei este considerată un succes

Odysseus a devenit joia trecută prima sondă privată care a asolizat pe Lună şi, totodată, primul dispozitiv spaţial american care a reuşit această performanţă după încheierea programului Apollo în 1972. Ea se află însă într-o poziţie înclinată pe suprafaţa Lunii după o coborâre marcată de incidente tehnice.

În pofida acestui aspect, "am primit date de la toate instrumentele ştiinţifice, atât de la cele private cât şi de la cele dezvoltate de NASA", a subliniat într-o conferinţă de presă Steve Altemus, CEO-ul şi cofondator al Intuitive Machines. "Misiunea pe care am desfăşurat-o a fost un mare succes până acum", a adăugat el.

Steve Altemus a anunţat şi o surpriză: Intuitive Machines intenţionează să repornească sonda Odysseus "peste două sau trei săptămâni", după încheierea nopţii lunare.

Cu toate acestea, este incert dacă dispozitivul spaţial - în special bateriile sale - va supravieţui frigului glacial care urmează să se instaleze pe Lună.

Pentru moment, modulul de alunizare "va fi plasat în hibernare", a precizat Steve Altemus.

Odysseus este alimentat cu energie prin intermediul panourilor sale solare şi, prin urmare, încă de la început trebuia să fie oprit în timpul nopţii lunare. Contactul cu sonda americană urma să fie pierdut în câteva ore după conferinţa de presă de miercuri seară.

O fotografie impresionantă ce a fost publicată miercuri ilustrează provocările cu care s-a confruntat sonda americană: imaginea arată cel puţin un picior rupt al sondei, în momentul alunizării, în timp ce motorul său, încă pornit, stârnea trombe de praf lunar.

O defecţiune a sistemului de navigaţie instalat la bordul modulului de alunizare a complicat etapa finală a coborârii sale spre Lună.

Odysseus s-a apropiat de scoarţa selenară prea repede, cu o mişcare orizontală reziduală care nu a fost prevăzută şi, din acest motiv, "a derapat" pe suprafaţa Lunii, a explicat CEO-ul Intuitive Machines. Odată aşezat pe Lună, modulul lunar s-a răsturnat.

Întrucât Odysseus se află pe o pantă cu înclinare uşoară şi se sprijină probabil pe unul dintre rezervoarele sale laterale, modulul este înclinat într-un unghi de aproximativ 30 de grade, potrivit Intuitive Machines.

O altă imagine, în care se poate vedea un capăt al sondei şi întunericul dintr-un crater apropiat, a confirmat această poziţie.

Un mic dispozitiv echipat cu camere foto şi denumit EagleCam, dezvoltat de Universitatea de aeronautică Embry-Riddle, a fost ejectat din modulul de alunizare pentru a încerca să realizeze o fotografie din exteriorul sondei americane, însă nu a reuşit să transmită imaginea mult aşteptată.

Această misiune, deşi este una privată, a fost realizată în mare parte datorită finanţării oferite de NASA, care i-a trasat companiei Intuitive Machines sarcina de a trimite pe Lună şase instrumente ştiinţifice în baza unui contract de 118 milioane de dolari.

"Odysseus este un succes din punctul de vedere al NASA", a declarat miercuri în faţa reprezentanţilor presei Bill Nelson, administratorul agenţiei spaţiale americane.

Oamenii de ştiinţă au început deja să examineze undele radio înregistrate, graţie unuia dintre instrumentele sale.

Un alt instrument nu a putut să analizeze cantitatea de praf proiectată în timpul coborârii modulului, aşa cum era prevăzut, dar a putut fi totuşi pornit după ce a ajuns pe scoarţa lunară.

Odysseus este sonda spaţială care a asolizat în cea mai sudică dintre regiunile Lunii cercetate până în prezent.

NASA doreşte să exploreze această regiune înainte să trimită astronauţi pe Lună în cadrul misiunilor sale Artemis.

Polul sud lunar prezintă un interes deosebit pentru marile puteri ale lumii, întrucât acea regiune ar putea deţine mari cantităţi de apă sub formă de gheaţă. Acea apă ar putea fi exploatată pentru a fabrica combustibil pentru vehicule spaţiale sau pentru a susţine nevoile astronauţilor aflaţi pe Lună.

Intuitive Machines are alte două misiuni lunare programate în acest an. Toate fac parte din noul program CLPS al NASA, care a plasat comenzi către mai multe companii pentru a transporta în spaţiu materialele sale ştiinţifice, cu scopul de a putea efectua astfel de călătorii mai des şi la costuri mai mici decât dacă ar fi dezvoltat ea însăşi vehicule în acest scop.

Agenţia spaţială americană doreşte, de asemenea, să stimuleze dezvoltarea unei economii lunare, care să fie capabilă să susţină o prezenţă umană durabilă pe Lună - unul dintre obiectivele programului Artemis.

La peste 50 de ani după programul Apollo, "oamenii s-au întrebat" de ce aselenizarea este "atât de dificilă", a declarat Steve Altemus. El a evidenţiat mai multe diferenţe între misiunile din trecut şi cele actuale: o finanţare limitată, un calendar strâns şi o asolizare mult mai îndepărtată de ecuatorul Lunii.

"Am transformat fundamental constrângerile economice ale unei alunizări", a adăugat CEO-ul tinerei companii Intuitive Machines, înfiinţată în 2013. "Am deschis uşa către o economie lunară robustă şi înfloritoare în viitor", a adăugat el.

(Fluierul)