17:25
Comentarii Adauga Comentariu

Analiza Gramaticala - Clasele V - VIII



VERBUL

1. Definiţie: Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă acţiunea, starea, existenţa.

Locuţinea verbală este  un grup de cuvinte cu sens unitar şi valoarea unui verb. (a-şi aduce aminte, a-şi bate joc, a lua peste picior, a pune beţe în roate)

2. Clasificare:  a) în funcţie de relaţia VERB – SUBIECT;

b) în funcţie de relaţia VERB – OBIECT;

c) în funcţie de particularităţile de FLEXIUNE;

d) în funcţie de capacitatea de a constitui PREDICATUL unei propoziţii.

 

a) în funcţie de relaţia VERB – SUBIECT: PERSONALE; IMPERSONALE; UNIPERSONALE

VERBELE PERSONALE: – au forme pentru toate persoanele;

- se pot asocia cu un nominal în cazul N cu rol de S.

VERBELE IMPERSONALE: – au numai formă de pers. a III-a sg.;

- NU se pot asocia cu un nominal în N cu rol de S (nu admit un S – persoană de tipul el/ea).

§         PROPRIU-ZISE: au valoare impersonală indiferent de context: a tuna, a fulgera, a ninge,                     a trăsni, a se înnopta etc. (S: inexprimabil);

§         IMPROPRII: dobândesc valoare impersonală în context: se spune, se zice, se zvoneşte, se cuvine, se cade, se întâmplă, trebuie; *se merită. (S: subst. cu sens general: lucru/                 pron. dem. cu sens neutru: aceasta/ verb la inf., ger., supin/ prop. subiectivă)

A TREBUI: PERSONAL: are forme acordate la pers. a III-a pl.: ei trebuiau, au trebuit, trebuiră, trebuiseră, vor trebui.

VERBELE UNIPERSONALE: – au numai forme de pers. a III-a sg. şi pl.;

se pot asocia cu un nominal în cazul N cu rol de S (nominalul este animat, dar nonuman sau nonanimat): a oua, a lătra, a ciripi, a apune, a rugini, a erupe, a se eroda, a se caria.

 

b) în funcţie de relaţia VERB – OBIECT: TRANZITIVE, INTRANZITIVE

VERBELE TRANZITIVE: acceptă asocierea cu un c.d. (cd poate fi exprimat sau poate lipsi din context): a cânta, a mânca, a găti, a scrie, a vedea, a auzi; a spune, a zice, a istorisi.

NU sunt tranzitive verbe de tipul: a se baza, a se bizui, a se supăra, a se înfuria, a conta.

Mă bazez pe Vlad./ *Îl mă bazez. – nominalul însoţit de prep. pe nu poate fi

înlocuit cu un pron pers. în Ac. (nu admite substituţia cu un clitic pron. de Ac.)

Ajut pe Vlad./ Îl ajut.

VERBELE INTRANZITIVE: NU acceptă asocierea cu un c.d.

Sunt intranzitive:

§         A FI, A TREBUI: Îmi trebuie o carte (= S.);

§         vb. copulative;

§         vb. de mişcare: El iese pe uşă.; A intrat pe geam.;

§         vb. la diateza pasivă – INTRANZITIVE PRIN PASIVIZARE;

§         vb. la diateza reflexivă (însoţite de pron. refl. în Ac.): a se gândi, a se hotărî, a se mira, a se văicări.;

§         vb. impersonale;

§         verbe precum: a plăcea, a conveni: Îmi place cartea (= S.)./ Îmi place Holograf.; Nu-mi convine salariul.

 

TRANZITIV/ INTRANZITIV: Ţin un obiect.; Ţin la tine.

VERBELE TRANZITIVE BIVALENTE: se pot construi cu 2 c.d.: a învăţa, a întreba, a ruga, a anunţa.

L-am învăţat pe Vladşah. pe Vlad = c.d. al PERSOANEI (+prep.); şah = c.d. al obiectului (c. secundar)

NU sunt tranzitive bivalente verbele: a dărui, a da, a promite.

 

c) în funcţie de particularităţile de FLEXIUNE: REGULATE, NEREGULATE, DEFECTIVE

REGULATE: nu îşi modifică rădăcina în timpul conjugării.

4 CONJUGĂRI: I. ; II. -§á; III. -e; IV. -©,

NEREGULATE: a fi, a avea, a vrea, a bea, a mânca, a sta, a lua, a da, a usca, (a la).

DEFECTIVE: sunt caracterizate printr-o conjugare incompletă – le lipsesc formele flexionare pentru anumite moduri, timpuri, persoane: a rage, a divide, a converge, a transcende, a deceda, a se sinucide, a delăsa (folosit mai ales la perf. comp.), a consta.

 

d) în funcţie de capacitatea de a constitui PREDICATUL unei propoziţii:

AUXILIAR, PREDICATIV, COPULATIV

VERBELE AUXILIARE: – ajută la formarea modurilor şi timpurilor compuse şi a ditezei pasive;

- au rol de instrumente gramaticale; au SENS GRAMATICALIZAT.

A FI A AVEA A VREA
§   Ind. viit. ant: voi fi lucrat§   Conj. perf.: să fi lucrat§   Cond.-opt. perf.: aş fi lucrat

§   Prezumtiv prez.: voi fi lucrând

§   Prezumtiv perf.: voi fi lucrat

§   Inf. perfect: a fi lucrat

§   D. pasivă (toate modurile şi timpurile)

§   Ind. perf. comp.: am citit§   Ind. viit. pop: am să citesc; aveam să citesc§   Cond.-opt. prez: aş citi

§   Cond.-opt. perf: aş fi citit

§   Ind. viitor: voi merge§   Ind. viit. ant.: voi fi mers§   Prezumtiv prez.: voi fi megând

§   Prezumtiv perf.: voi fi mers

 

 

VERBELE PREDICATIVE: îndeplinesc singure dacă sunt la un mod PERSONAL f.s. de pred. verbal.

VERBELE COPULATIVE: NU îndeplinesc singure f.s. de pred. verbal – împreună cu n.p. au f.s. de pred. nominal.

  • nu apar singure, ci însoţite de n.p.;
  • leagă n.p. de S – au rolul unor instrumente gramaticale de legătură;
  • au sens lexical slab – pot lipsi din context: Eu sunt profesor, ea – ziaristă.
  • acceptă alăturarea unui adjectiv: El este frumos./ El scrie frumos.;
  • sunt intranzitive;
  • nu participă la opoziţiile de diateză: El este admirat de colegi.A ADMIRA = vb. pred., d. pasivă.
1. A FI Studentul este deştept./ Studenta este deşteaptă.
2. A DEVENI Studentul a devenit palid./ El a devenit doctor.
3. A SE FACE El se face bolnav. „a se preface”El se face  doctor. „a deveni”
4. A IEŞI El a ieşit profesor. „a deveni”
5. A AJUNGE El a ieşit profesor. „a deveni”
6. A RĂMÂNE El a rămas acelaşi. „a nu se schimba”
7. A PĂREA Fata pare îndrăzneaţă. – are S din clasa numelui
8. A ÎNSEMNA Succesul înseamnă muncă. „a semnifica, a echivala cu”

 

 

 

3. Categorii gramaticale

CONJUGAREA

DIATEZA (exprimă raportul dintre acţiune şi S gramatical); 3 diateze: ACTIVĂ, PASIVĂ, REFLEXIVĂ.

DIATEZA ACTIVĂ: – S gramatical face acţiunea pe care o suportă un obiect;

- NEMARCATĂ formal printr-un MORFEM.

Eu l-am învăţat pe Vlad şah.

DIATEZA PASIVĂ: – S gramatical suportă acţiunea pe care o face altcineva (c. de agent – poate lipsi);

- se formează cu ajutorul vb. aux. A FI + participiul vb. de conjugat;

- în trecerea de la d. activă la d. pasivă, c.d. devine SNUMAI VB. TRANZ. AU D. PASIVĂ

Vlad a fost învăţat şah (de către mine).

§         Povestea a fost spusă de mama. a spune: INTRANZITIV PRIN PASIVIZARE

§         *Colegele mele sunt împrăştiate. – verb cop. + n.p. expr. prin adj., P.N.

Lucrurile suntîmprăştiate prin cameră. (de copil) – verb. pred., d. pasivă., P.vb.

§         Lucrurile suntîmprăştiate, dar adunate în aceeaşi zi. – 2 acţiuni: 2 vb. pred.

DIATEZA REFLEXIVĂ: – S gramatical face acţiunea care se răsfrânge asupra lui – participă intens la desf. acţ.;

- se formează din D. ACTIVĂ + pron. refl. în Ac./ D. (fără f.s. – nu poate fi înlocuit cu un pron. pers. în acelaşi caz).

D. ACTIVĂ: El luptă contra sistemului.

D. REFLEXIVĂ: El seluptă pentru bani. (*te luptă, îl luptă)

Ex: a se gândi, a se lupta, a se teme, a se căi, a se sinucide; a-şi imagina, a-şi închipui, a-şi da seama

§         Ea se îmbracă frumos.

 

DIATEZA REFLEXIVĂ CU SENS PASIV (D. PASIVĂ CU FORMĂ REFLEXIVĂ): S. nu participă intens la desf. acţ.

Pâinea se face din făină. (de către cineva = c. de agent)

S-a mai dărâmat o clădire istorică.

Se simte miros de mâncare.

Din grabă se fac multe greşeli.

 

PERSOANA, NUMĂRUL

I.    – vorbitorul: cel care vorbeşte;

II.  – interlocutorul: cel cu care se vorbeşte;

III. – locutorul: cel despre care se vorbeşte.

MODUL (arată cum este prezentată acţiunea de către vorbitor): PERSONALE, NEPERSONALE

MODURILE PERSONALE (5):

§         INDICATIV: exprimă o acţiune reală;

§         CONJUNCTIV: exprimă o acţiune nesigură, dar posibilă; : morfem al conjunctivului

§         CONDIŢIONAL-OPTATIV: exprimă o acţiune realizabilă, posibilă sau dorită/ o acţiune ireală – la timpul perfect;

§         IMPERATIV: exprimă o poruncă, un sfat, o rugăminte;

Fă! Priveşte! Vezi! Fii cuminte!

Nu face! Nu privi! Nu vedea! Nu fi rău!

§         PREZUMTIV: exprimă o acţiune ipotetică.

MODURILE NEPERSONALE (4): NU îşi schimbă forma în funcţie de persoanăîşi pierd flexiunea de pers. şi număr.

INFINITIV, GERUNZIU, PARTICIPIU, SUPIN

 

MODUL INFINITIV: A ÎNVĂŢA

§         denumeşte acţiunea

§         forma de dicţionar a verbului;

§         modul care arată conjugarea;

§         marcat prin prep. a;    prep. este omisă:

§         în formele verbale compuse: va cânta, ar cânta;

§         în forma de IMPERATIV NEGATIV: Nu face!; Nu fi rău!

§         în construcţii infinitivale relative: N-am ce mânca.; N-am ce haine purta.; N-am unde dormi.;

§         după verbele a putea, a şti: Nu poate merge.; Ştie cânta.

§         este SINGURUL mod nepersonal care are timpuri: prezent: a învăţa; perfect: a fi învăţat;

§         poate primi forme distincte de diateză (+ GERUNZIUL) – d. pasivă: a fi învăţat;

§         poate avea S propriu (+ GERUNZIUL): Noi am plecat înainte de a apunesoarele.

§         2 forme: scurtă: precedată de prep. a/ fără;

lungă: forma scurtă de inf. + -re: apare în înjurături şi blesteme: Fir(e)-ar să fie de treabă!; Dare-ar boala-n ei!; Dormire-ai somnul de veci!;

§         2 forme: afirmativă/ negativă: A nu saluta vecinii e o impoliteţe.;

§         poate îndeplini funcţia de pred. vb. – atunci când poate fi înlocuit cu imperativul: A nu se fuma!; A se citi prospectul înainte de administrare! – exprimă un îndemn, o porucă, un ordin.

MODUL GERUNZIU: ÎNVĂŢÂND

§         exprimă acţiunea în desfăşurare/ o acţiune încheiată: Absolvind liceul, s-a înscris la facultate. ;

§         -IND, -ÎND – sufixe verbale: luând, poluând, agreând, creând, apropiind, îngenunchiind, înjunghiind, fiind, ştiind;

§         poate primi forme distincte de diateză (+ INFINITIVUL): d. pasivă: fiind găsită;

§         poate avea S propriu (+ INFINITIVUL): Venindploaia, am plecat acasă.; ploaia = S secundar;

§         2 forme: afirmativă/ negativă: Neştiind ce să scrie, a dat foaia goală.; Neştiindu-l (u = voc. de legătură), nu l-am salutat.; Neîntrebând pe nimeni…;

§         adjective provenite din vb. la gerunziu: mână tremurândă, rană sângerândă;

MODUL PARTICIPIU: ÎNVĂŢAT

§         denumeşte acţiunea suferită sau îndeplinită de un obiect;

§         suf. -s, -t;

§         NU poate primi forme distincte de diateză – doar ca SENS exprimă diateza, nu formal (lipseşte aux.): dată fixată, moment ales, roman citit;

§         2 forme: afirmativă/ negativă: nelucrat, nescris, nedescoperit;

§         există verbe care nu au formă de participiu: a rage, a converge, a divide;

§         ACORDUL: unei fete frumoase – unei fete iubite; Unei fete – iubită de toţi – i se dau flori des. – part. = atr. izolat (prin pauză, în vorbire şi prin virgulă, în scris);

MODUL SUPIN: DE ÎNVĂŢAT

  • denumeşte acţiunea (ca şi INFINITIVUL);
  • are o formă asemănătoare cu a PARTICIPIULUI: se formează din PART. INVARIABIL + prep./ loc. prep: de, la, după, prin, din, pe, până la, în loc deproblemă de rezolvat/ problemă rezolvată;
  • NU poate primi forme distincte de diateză;
  • 2 forme: afirmativă/ negativă: de neconceput, de neînţeles;
  • poate îndeplini funcţia de pred. vb. atunci când poate fi înlocuit cu imperativul: De citit!; De revăzut!;

SUBST. provenite din PARTICIPIU/ SUPIN

  • SUBST. provenite din PARTICIPIU: premiatul, iubitul, rănitul, îngheţata, concentrate, derivate – nu denumesc acţiuni, ci obiecte; subst. sunt NUMĂRABILE;
  • SUBST. provenite din SUPIN: fumatul, cântatul, măncatul, trezitul – subst. sunt de genul neutru, numărul singular – SINGULARIA TANTUM.

Învăţatul şi-a donat operele bibliotecii.

Învăţatul pe dinafară nu te ajută prea mult.

TIMPUL

§         INDICATIV: prezentul, imperfectul, perfectul simplu, perfectul compus, mai-mult-ca-perfectul, viitor I (propriu-zis), viitor anterior

§   mai-mult-ca-perfectul: exprimă o acţiune încheiată înaintea altei acţiuni desfăşurate în trecut: suf. -se: fusesem, mersesem, culesese, rămăsese, zisesem;

§   viitorul anterior: exprimă o acţiune care urmează să aibă loc după momentul vorbirii, dar înaintea altei acţiuni viitoare: Nu vom intra în sală până nu vom fi plătit biletul.

eu voi  fi ajutat

§         CONJUNCTIV: prezent: eu să ajut

perfect: eu să fi ajutat

§         CONDIŢIONAL-OPTATIV: prezent: eu aş ajuta

perfect: eu aş fi ajutat

§         IMPERATIV: –

§         PREZUMTIV: prezent: eu voi fi ajutând

perfect: eu voi  fi ajutat

§         INFINITIV: prezent: a ajuta

perfect: a fi ajutat

 



Adverbul

De specificat în analiza gramaticală:

felul după înţeles;

felul după formă: simplu (acolo, acum, aici, încotro)/compus (parcă, cică)/locuţiune adverbială;

gradul de comparaţie: pozitiv, comparativ de inferioritate, de egalitate, de superioritate, superlativ relativ de inferioritate,

superlativ relativ de superioritate, superlativ absolut;

f.s.; la nivelul frazei: element de relaţie subordonator.

Definiţie: Este partea de vorbire NEFLEXIBILĂ care arată caracteristica unei acţiuni, a unei stări, a unei însuşiri sau a unei împrejurări.

§ nu îşi schimbă forma în funcţie de CATEG. GRAM.

§ este lipsit de FLEXIUNE

Felul după înţeles:

DE LOC: aici, acolo, aproape, departe, deasupra, înainte, înapoi, nicăieri, pretutindeni, sus, jos, aproape, departe; în faţă, de jur împrejur, peste tot, din loc în loc, la dreapta, de la stânga la dreapta.

Locuiesc aproape.; Vara e aproape.; E aproape sigur.

Nu mai locuieşte nimeni deasupra lor. (prepoziţie)

Nu mai locuieşte nimeni deasupra. (adverb)

S-a aşezat în faţa mea. (adj. pron. posesiv – Ac., precedat de loc. prep)

M-a lovit cu pumnul în faţă. (îmbinare liberă: subst. precedat de prep. în)

A parcat maşina chiar în faţă. (loc. adv. de loc)

DE TIMP: azi, mâine, alaltăieri, altădată „odinioară”, astă-vară, azi-noapte, aseară, diseară/deseară, după-amiază, demult, nicicând, niciodată, târziu, devreme; când şi când, din când în când, de azi pe mâine, de dimineaţa până seara, din an în Paşti, la Paştile cailor.

DE MOD: altfel, astfel, aşa, bine, rău, repede, încet; de-a dreptul, de-a dura, pe de rost, pe nedrept, pe nepusă masă, pe ocolite.

CANTITATIVE: mult, puţin, destul, suficient, enorm, oricât, atât, aşa de, atât de, destul de; cât de cât, de multe ori; îngheţat bocnă, răcit cobză, frumoasă foc, singur cuc, adormit buştean, bătut măr.

DE SCOP/DE CAUZĂ: de aceea, pentru aceea.

De aceea am venit, ca să te ajut. (loc. adv. de scop)

De aceea am venit, pentru că m-ai chemat. (loc. adv. de cauză)

CONCESIVE: totuşi; cu toate acestea.

Nu are studii superioare, cu toate acestea conduce un partid.

Cu tot (loc. prep.)

Cu toate că (loc. conj.)

PRONOMINALE

§ DEMONSTRATIVE: aici, acolo, dincoace, dincolo, acum, atunci.

atunci, acolo: INTENSIFICATORI: Atunci când plouă, mă întristez.; Acolo unde mă duc eu, vii şi tu.

§ NEHOTĂRÂTE: oricare, oriunde, oricând, oricum, oricât, undeva, cândva, cumva; cine ştie unde, cine ştie cum.

§ NEGATIVE: niciunde, nicicând, nicicum, nicidecum, nicicât, niciodată, nicăieri.

§ INTEROGATIVE ŞI RELATIVE: unde, când, cum, cât, încotro.

SEMIADVERBELE (SENS ABSTRACT, FĂRĂ GRADE DE COMPARAŢIE, FĂRĂ F.S.): numai, doar, decât, chiar, tocmai, tot, cam, mai, şi, nu.

NU, DA: substituie o prop. negativă/afirmativă; funcţionează ca unităţi independente – au statut de enunţ neanalizabil.

F.S.: PRED. VERBAL: Poate că va merge./Poate să meargă. (verb)


Adjectivul

De precizat în analiza morfosintactică:

(felul:)propriu-zis / provenit din verb la participiu/gerunziu;

adjectiv invariabil/variabil cu 1/2 terminaţii

adjectiv cu 1/2/3/4 forme flexionare;

genul: masculin/feminin/neutru

numărul: singular/plural;

cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ/vocativ;

Gen, număr, caz: pentru precizarea acestor categorii gramaticale, ne uităm la nominalul cu care adj. se acordă!

gradul de comparaţie: POZITIV, COMPARATIV de inferioritate/de egalitate/de superioritate, SUPERLATIV RELATIV de inferioritate/de superioritate/ ABSOLUT; f.s.

Definiţie: Este partea de vorbire flexibilă care exprimă însuşiri şi care se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul pe care îl determină.

Categorii gramaticale

Felul:

- propriu-zis: frumos, înalt/provenit din verb la participiu/gerunziu: carte scrisă, citită, apreciată, ruptă, împrumutată; frunze căzânde.

- invariabil (are aceeaşi formă, indiferent de gen, număr, caz): roz, bleu, bej, gri, ferice, propice, precoce, locvace, vivace, asemenea, aşa, gata;

- variabil: cu 1 terminaţie (fierbinte-fierbinte, verde-verde); cu 2 terminaţii (bun-bună, frumos-frumoasă);

- adjectiv cu 1 (gri, ferice, aşa)/2 (dulce-dulci) /3 (cenuşiu-cenuşie-cenuşii, roşu-roşie-roşii)/4 (alb-albă-albi-albe, negru-neagră-negri-negre) forme flexionare;

2. Gradul de comparaţie

- POZITIV: Am scris o carte bună.

- COMPARATIV

- de inferioritate: Am scris o carte mai puţin bună decât a lui.

- de egalitate: Am scris o carte la fel de bună ca a lui.

- de superioritate: Am scris o carte mai bună decât a lui.

- SUPERLATIV RELATIV

- de inferioritate: Cartea mea e cea mai puţin bună dintre toate.

- de superioritate: Cartea mea e cea mai bună dintre toate.

ABSOLUT: Cartea mea e foarte bună.

Alte modalităţi de exprimare:

cu adverbe: admirabil, extraordinar, formidabil, minunat, nemaipomenit, uluitor + DE + gradul pozitiv: Cartea mea e extraordinar de bună.

prin repetarea adjectivului: Cartea mea e bună, bună.

prin construcţii exclamative: Ce bună e cartea mea!

Adj. fără grade de comparaţie: superior, inferior, interior, exterior, maxim, extrem, suprem, ultim, complet, mort, pătrat, perfect, principal, rotund, veşnic.

DE EVITAT adjectivele des utilizate (mic, mare). DE UTILIZAT cuvinte similare, mai expresive:

mic: restrâns, îngust, limitat; subţire; slab, anemic; stins, uşor; tânăr;

mare: întins, vast, amplu; spaţios, voluminos; mult, considerabil, abundent, numeros, apreciabil; intens, profund; puternic; adult,

matur; vestit, renumit, important, marcant, valoros.

Culorile. Sinonime. Omonime. Expresii

Numeralul 25 noiembrie 2012 by emina in LRC. Poveşti simplificate - No Comments De precizat în analiza morfosintactică: 1. felul: cardinal propriu-zis/colectiv/fracţionar /multiplicativ/distributiv /adverbial sau ordinal; simplu/compus; 2. genul (numai dacă are forme flexionare care indică genul); 3. numărul (numai la numeralul fracţionar şi la numeralul multiplicativ); 4. caz (numeralul adverbial nu are caz!) 5. f.s. Definiţie: Este partea de vorbire flexibilă care exprimă: un număr, numărul sau ordinea obiectelor. Felul: CARDINAL

propriu-zis: unu, doi, unsprezece, doisprezece, douăsprezece (fete, ore, minute; ora douăsprezece);

colectiv: amândoi, tustrei, tuspatru, câteşitrei, câteşitrele;

fracţionar: doime, treime, pătrime; jumătate, sfert – prin articulare devin substantive;

multiplicativ: întreit, înzecit, înmiit;

distributiv: câte unul, câte una; câte doi, câte două;

adverbial: o dată, de două ori, de zece ori. – nu are gen, nr., caz

ORDINAL întâi, primul, al doilea, al treilea, al optulea, al zecelea, al douăzecilea, al optsprezecelea.

Observaţii. Posibile confuzii:

Un curs ştie, şase nu. (numeral cardinal); Un client intră, altul iese. (adjectiv pronominal nehotărât); Am primit un inel. (articol nehotărât);

M-am întâlnit cu nişte studenţi. (articol nehotărât); Am luat nişte ceapă. (adjectiv pronominal nehotărât);

N-am niciun leu. (adjectiv pronominal negativ); N-am nici un frate, nici mai mulţi. (conjuncţie + numeral).

Doi actori au murit anul acesta. (atribut adjectival); Douăzeci de actori străini vor urca pe scenă. (atribut adjectival + prep. „de” postpusă + substantiv regent)

Se spune corect:

Ne întâlnim la ora şaptesprezece.

E deschis între 8 şi 18.; Deschis: 8 – 18.

Cei patru milioane de lei nu ajung.

Cei patru sute de elevi au contribuit la organizerea simpozionului.

Este în clasa întâi/întâia.

Numele a doi dintre ei au fost reţinute.

Am dat la doi dintre studenţi note mici. / *I-am dat la mama flori.

Litere echivalând cifre:

L = 50

C = 100

D = 500

M = 1000


(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:

  • imprumut  Fatma Wati   2019-02-23 - 20:54

    O zi buna În cele din urmă, am primit împrumutul de 190.000 de dolari în contul meu bancar și i-am sunat pe prietena mea DIANA JAMES că am primit împrumutul și am introdus, de asemenea, atât de mulți oameni bunei mame doamna Augusta Ibramhim. Vreau ca tu să citești mărturia mea să contactezi mama bună dacă ai nevoie de un împrumut, ca să depui mărturie și despre bunăvoința mamei bune. așa că eu folosesc această cale pentru a informa fiecare indonezias și alte persoane care este oportun să citească mărturia mea și el sau ea are nevoie de împrumuturi pentru a contacta Doamna Augusta Ibramhim prin EMAIL: (augustaibramhim11@gmail.com) Puteți să mă contactați dacă aveți nevoie de alte informații prin EMAIL: fatmawati111m@gmail.com De asemenea, puteți să-l contactați pe prietenul meu DIANA JAMES prin adresa ei de e-mail: dianajames111m@gmail.com VORBI VINȚI MAI MULȚUMESC CITIȚI MESIUNEA MEA ȘI MAI DUMNEZEU CONTINE SĂ VĂ RUGĂM SĂ VĂ RUGĂM SĂ VĂ RUGĂM SĂ VĂ RUGĂM TOATE ȘI VENIȚI VIAȚA LUNGĂ ȘI PROSPERITATEA LUI AMEN,


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

MOSTENIREA nestiuta a lui Ceausescu! America e SOCATA de ce a descoperit in Romania
ULTIMA ORA: Dusmanii tarii vor sa ascunda adevarul

"SOLUȚIA" LUI SOROS LA CRIZA COVID. Soros vrea ca țările UE să elibereze Titluri de Stat Perpetue pentru ca popoarele UE să plătească VEȘNIC, 5 miliarde de euro dobândă în FIECARE an. Asta l-a dus mintea de speculant pe SOROS.

​Turul Franței: Peter Sagan (BORA - hansgrohe) s-a impus în etapa a cincea / Julian Alaphilippe rămâne lider la general

Școala de la țară care le bate pe toate de la oraș. Puștiul de 14 ani care demonstrează că performanța se învață și la sat

Diana Gureşoaie, show erotic pentru americani. Cum a fost filmată vedeta pe un iaht VIDEO

Descoperitorul Virusului HIV, Laureatul Premiului Nobel pentru Medicină, profesorul Luc Montagnier spune UN NU HOTĂRÂT VACCINĂRII CU FORȚA. Oare de ce marile genii au întotdeauna și un mare caracter, în timp ce micilor trepăduși medicali le lipsește?

TRIPLA CRIMĂ DIN BRAŞOV. Femeia ucisă de soţ a fost înmormântată alături de cei doi copii

Fata Morgana, schimbare radicală după ce s-a vindecat de cancer. Bruneta, de nerecunoscut FOTO

După ce Cascada Niagara a înghețat și a nins în Sahara "Încălzirea Globală Soroșistă prin care statele vor plăti trilioane de $" a lovit acum Arabia Saudită. Cămilele din deșert, acoperite de zăpadă, după ce o furtună a lovit Arabia Saudită - FOTO, VIDEO

UITE-L PE SOROS ce multe lucruri știe despre România. Un interviu luat de Robert Turcescu lui GEORGE SOROS în 2005 cu ocazia vizitei lui SOROS în România. În interviu, SOROS recunoaște cinstit că finanțează MULTĂ LUME prin România.

DEMISIA. Iohannis: "Mi s-a propus să fiu membru" în organizația condusă de un Bilderberg și finanțată de Soros. "Sunt bucuros să spun că-mi doresc acest lucru"

3 DECEMBRIE 1991 a încetat din viață Petre Țuțea. DE CE VOR SA-L INTERZICA PE PETRE TUTEA? Petre Țuțea: "Statul acesta îi apără pe străini de noi. Ca-n colonii. Aici stă cauza indolenței noastre: în EXPLOATARE. De ce și pentru cine să muncești în plus?"

Cum recunoașteți modelele străvechi de pe IE față de cele inventate recent. Cum recunoști o IE cu modele străvechi românești, de UN KITSCH.

ASIA EXPRESS, imagini pentru adulţi: Vârciu a dezbrăcat-o pe Daniela Crudu. LIVE VIDEO A1

Nicole Cherry, apariţie sexy la plajă. Topless FOTO

Roxana Nemeş, protagonista unui film XXX: "Eu sunt acolo. Toată lumea face asta"

Președintele PNL Botoșani - înregistrat de radar conducând cu 105 km/h în localitate; polițiștii i-au reținut permisul (surse)

Avionul Egyptair prăbuşit: Analiza uneia din cutiile negre arată că s-a pronunţat cuvântul "foc"

Un semnal de împerechere în schimbare poate iniția speciația în populațiile de Drosophila mojavensis

BOMBĂ ActiveNews: "Președintele Klaus Iohannis este membru al Organizației Progresiste 'European Council of Foreign Relations' un Think-Tank fondat de GEORGE SOROS". Fluierul.ro a descoperit că ECFR e condusă de Carl Bildt MEMBRU AL GRUPULUI BILDERBERG

Andrei Versace, bătut şi umilit chiar de "fraţii" lui. De la ce a pornit totul

Un satelit european a detectat o pată de petrol ce ar putea proveni de la avionul EgyptAir prăbușit (ESA)

Cele 5 forme de vagin şi caracteristicile fiecăruia FOTO

O fostă majoretă a făcut SEX cu un elev de 15 ani! Filmul XXX a ajuns pe INTERNET. VIDEO

Lumea s-a săturat de puturoasele diversiuni soroşiste de topul #metoo #resist şi #fakenews. Peste 100 de femei franceze în frunte cu actrița Catherine Deneuve denunță isteria şi manipularea progresistă a mișcării #metoo

Ilie Şerbănescu: " Productivitatea pe salariat – marea diversiune colonialistă". Fluierul.ro vă explică cu cifre câtă dreptate are Ilie Şerbănescu şi cum e mistificată "productivitatea scăzută a muncii" românilor.

Pepe face dezvăluiri despre relaţia dintre Liviu Vârciu şi Diana Munteanu: "Relaţia lor se dezvoltă"

Lunecosul "preot" Aldea cel care a afirmat că "naționalizarea resurselor naturale e o prostie" "lovește din nou" în acelaşi ziar "putred" Active News, cu o altă minciună şi cu o altă manipulare ordinară: "Nu a existat niciodată o țară cu numele Dacia"

Andra Gogan, scene vulgare în faţa unor copii de 12 ani

GENERAȚIA TÂNĂRĂ ANUNȚĂ MITINGURI DE PROPORȚII: Lovim in inima Sistemului; Următorul Miting 21 Dec; #Protest National in Bucuresti

Mărturiile unei actrite care s-a lasat violata real in filmele porno: "Te distrug ca femeie"

SCENE DE SEX la "Mireasă pentru fiul meu"? Ce au văzut telespectatorii, la TV, a creat isterie | VIDEO

Se suspendă temporar examenele pentru obținerea permisului de conducere / Anunțul făcut de Prefectura Capitalei

SE PREGATESTE UN ABUZ INIMAGINABIL FATA DE INITIATORUL LEGII "DAI CASA CA SA SCAPI DE BANCA". Oana Stancu Zamfir: "Veți fi anunțați că soțul meu, deputatul PNL Daniel Zamfir care a initiat Legea Darii In plata, va merge la DNA"

ASF vrea să contracteze un actuar extern pentru stabilirea unor prețuri de referință pe piața RCA

Cele mai bune filme de dragoste pe care le-ai ratat - Video

Prezentatoare de la noi, vedetă într-un film XXX: "După filmarea aia am vrut să mă omor"

Imagini XXX. Cine este vedeta surprinsă aproape goală la plajă

MANIPULAREA PRIN SEX. O MARE VEDETA a JUCAT în tinerete în FILME PORNO! | FOTO - VIDEO

Fitch: Politica fiscala prociclica a Romaniei si majorarile salariale rapide din 2017 sporesc riscul de supraincalzire

INTERVIU EXCLUSIV | Eduard Grosu, primul ciclist profesionist din România, îți spune cum s-a îndrăgostit de bicicletă

INCA UN ARTICOL ANTI-ROMANESC IN ZIARUL "ADEVARUL". "ADEVARUL: "Secretul originii etnice a voievozilor Menumorut, Glad și Gelu. Primii conducători ai românilor au fost cumani, bulgari sau cazari"

Calvarul sezonierilor români de la o fermă de sparanghel din Austria a luat sfârșit. Spațiile de cazare, închise în urma controalelor

Activitatea Curții de Apel Alba Iulia a fost suspendată temporar, din cauza COVID-19

Film porno cu două surori de la un liceu din Iași, găsit pe internet de o mamă. Cazul a ajuns la Poliție

Soros cheltuieşte milioane de dolari pentru influenţarea alegerilor din Ungaria

Un băiat de 17 ani ESTE OBLIGAT să le arate PENISUL ERECT unor judecători

Cea mai sexy dansatoare amatoare. O tânără a înebunit internetul cu un DANS EROTIC VIDEO

Mesaje de 8 MARTIE pentru mama: Trimite cele mai frumoase felicitări

Cozi kilometrice de TIR-uri la PTF Giurgiu, timpul de așteptare este de 160 de minute

Ce măsuri a luat Costel Corduneanu după ce s-a aflat că nevasta fratelui său, Ramona, l-a înşelat pe acesta. "Am vorbit cu el şi...."

Iranul a aflat cauza incidentului din complexul nuclear Natanz, dar refuză să o dezvăluie

Coronavirus: Bilanțul morților se apropie de 35.000 în Italia, cu 15 decese în ultimele 24 de ore. Peste 241.000 de cazuri confirmate

Carmen de la Sălciua, goală în pat! Cântăreaţa n-a mai rezistat şi a dat hainele jos FOTO

Nicole Cherry, DEZVĂLUIREA MOMENTULUI despre copilul Antoniei şi al lui Alex Velea

Încă o manipulare progresistă a fost demontată. Oamenii de știință au descoperit că Europa şi nu Africa e leagănul Omenirii. "Știința" lui "Politically Correct" s-a făcut din nou de râs

"Cireşica" s-a copt frumos. Cele mai sexy fotografii cu Nicole Cherry FOTO

Nicole Cherry, dans LASCIV în faţa unei prietene VIDEO

Acesta este actorul care joacă în filme porno, dar arată ca un copil de 9 ani FOTO

Prăbușirea lui Iohannis în sondaje. De la peste 60%, Iohannis mai are doar 31% încredere în București și încrederea la nivelul țării nu poate fi diferită. Încrederea românilor în Iohannis s-a prăbușit la jumătate în doar un an de mandat.


Pag.1 Pag.2

Nr. de articole la aceasta sectiune: 102, afisate in 2 pagini.