Revoltă la Chişinău: un proiect de lege măreşte timpul de obţinere a cetăţeniei române pentru basarabeni

Juriştii şi societatea civilă din România critică noile modificări la Legea cu privire la cetăţenie.

Potrivit avocaţilor, prin noile modificări se va majora până la aproximativ patru ani termenul de examinare a dosarelor de redobândire a cetăţeniei.

Mai mult, acest lucru ar fi potrivnic Convenţiei europene pentru cetăţenie.

Modificările la Legea cetăţeniei române sunt criticate dur peste Prut, un proiect demarat recent, îngrădind obţinerea acesteia de către basarabeni, susţin cei interesaţi.

„Se doreşte majorarea termenului de analizare a cererilor de redobândire a cetăţeniei, în sensul mării ei la 3-4 ani. În prezent, termenul legal de analizare a unui dosar este de 5 luni. Se doreşte mărirea termnului până la 2 ani, dar să se poată adăuga un termen rezonabil care poate varia între 2 şi 3 ani.

Acest lucru nu corespunde şi nu respectă noţiunea de termen rezonabil recomandat atât de Convenţia europeană a drepturilor omului cât şi de Convenţia europeană asupra cetăţeniei, care obligă statele semnatare să analizeze un dosar de acordare a cetăţeniei într-un termen rezonabil”, spune avocatul Ruslan Deleanu, preşedintele Institutului pentru Drepturi Civile Europene, pentru portalul info1.md.

În cadrul unor consultări publice organizate la Bucureşti, secretarul de stat de la Ministerul român de Justiţiei,  Nelu Ciobanu, a menţionat că proiectul prevede un termen global de soluţionare a cererii.

„Termenul actual de 5 luni are în vedere fixarea primului termen, iar proiectul prevede un termen global de soluţionare a cererii. Sintagma „timpul necesar în mod rezonabil” pentru efectuarea de către Comisia pentru cetăţenie a demersurilor ce se impun în vederea stabilirii autenticităţii unor înscrisuri ori a veridicităţii unor fapte atestate de actele depuse de către solicitant va fi analizată, în continuare, în procesul de definitivare a proiectului”.

O altă modificare criticată se referă la modalitatea şi locul depunerii cererii de redobândire a cetăţeniei.

„Obligă cetăţenii moldoveni să depună cererile de redobândire a cetăţenii la consulatele României din Republica Moldova. Acest lucru ar aglomera foarte mult activitatea consulatelor, care şi aşa abia fac faţă solicitărilor de servicii consulare. Aceste cereri vor fi procesate în termene lungi, ajungând un cetăţean să poată depune o cerere de redobândire a cetăţeniei în câteva luni sau mai mult. Nu mi se pare corect”, mai spune avocatul român.

Nici prevederea care impune obligativitatea deţinerii unui certificat de competenţă lingvistică pentru cei care vor să obţină cetăţenia ţării vecine nu este văzută cu ochi buni.

„Orice cetăţean moldovean va trebui să prezinte un certificat de competenţă lingvistică pentru limba română. Nivelul B1 este un nivel care presupune cunoaşterea limbii române la un nivel avansat scris şi vorbit. Mă indoiesc că o persoană mai în vârstă, la 70 de ani, ar fi în stare să se deplaseze în România şi să obţină un astfel de certificat”, mai afirmă avocatul.

Ruslan Deleanu susţine că societatea civilă din România militează pentru păstrarea legislaţiei în forma actuală, iar cetăţenii să fie liberi să depună cererea atât în România, cât şi în Moldova.

La începutul lunii februarie, Ministerul Justiţiei de la Bucureşti a organizat dezbateri publice asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române.

Ministra Justiţiei, Alina Gorghiu, a declarat atunci că proiectul este unul aşteptat: “„Revizuirea legii cetăţeniei este un pas necesar pentru ca România să adere la Visa Waiver. Prin această lege, urmărim să eliminăm riscurile dobândirii în mod ilegal a cetăţeniei române. Într-un  număr semnificativ de dosare de cetăţenie, au fost depuse documente de stare civilă care s-au dovedit a nu fi autentice, de aceea,  prin noua lege am consolidat cerinţele şi procedurile pentru acordarea sau redobândirea cetăţeniei”.

Proiectul este iniţiat de Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor.

(Fluierul)