Moldovenii investesc masiv în dotarea Poliției de Frontieră cu drone și sisteme pentru doborârea dronelor

În prezent, potrivit comisarului-principal Ruslan Gălușca, flota Poliției de Frontieră (PF) numără în jur de 60 de drone și „câteva sisteme anti-drone” și că „la sigur, această cifră va fi extinsă.”

Cu drone sunt dotate patrulele de polițiști de frontieră pentru o mai bună monitorizare a unor segmente de frontieră. Șeful PF spune în podcast că această nouă componentă a Poliției de Frontieră deja a livrat rezultate, cu ajutorul dronelor fiind fixate mai multe încălcări și depistate canale de traversare ilegală a frontierei.

Totodată, Ruslan Gălușca a menționat că va fi extins și sistemul de doborâre a dronelor, deoarece „cei cu interese ilegale la frontieră” folosesc, la rândul lor, drone pentru transportarea mărfurilor de contrabandă sau de cercetare a terenurilor la frontieră sau de identificarea a patrulelor PF.

Șeful PF mai spune că, în acest sens, instituția și-a revizuit bugetul, dar are și „o susținere bună” în cadrul unor proiecte finanțate de parteneri externi.

Gălușca a mai precizat că un alt obiectiv al PF e „să facem frontiera cât mai inteligentă, pentru a avea o rază de acoperire cât mai mare cu mijloace tehnice”, astfel ca deficitul de personal [în prezent – circa 20%] să nu fie resimțit.

În podcast, Ruslan Gălușca a mai povestit cum PF colaborează cu Agenția europeană FRONTEX. În prezent, la granițele R. Moldova fac serviciul aproximativ 170 de ofițeri ai agenției. Ei au fost detașați etapizat, anul trecut, odată cu izbucnirea războiului în Ucraina.

„[Ei] activează de comun cu colegii noștri în prima linie și asta înseamnă o plus valoare, în primul rând, umană [...]”, spune Ruslan Gălușca.

La fel, două autospeciale de supraveghere cu termoviziune ale FRONTEX sunt antrenate în serviciul PF. Ofițerii europeni sunt repartizați pe sectoarele „caracterizate ca cele mai de risc și cele mai solicitate”.

Întrebat în podcastul „În esență...” ce reglementări vor exista la frontieră în contextul alegerilor prezidențiale ruse [15-17 martie 2024] în R. Moldova și eventualei circulații a unor cetățeni ruși, Ruslan Gălușca a menționat că „nu sunt, pentru moment, careva restricții impuse aparte pentru anumite categorii de cetățeni.”

Chișinăul a aprobat deschiderea unei singure secții de votare – pe teritoriul misiunii diplomatice ruse de la Chișinău. Cel mai probabil, ca și în cazul alegerilor precedente, în regiunea separatistă transnistreană se vor face tentative de a deschide secții de votare.

La alegerile prezidențiale din Rusia din 2018, în regiunea transnistreană au fost deschise 24 de secții de votare. Atunci, Moscova a trimis în stânga Nistrului 192.000 de buletine de vot, adică în jur de 8.000 de buletine pentru fiecare secție de votare. În 2021, la alegerile în Duma de Stat, în regiunea transnistreană au fost deschise 27 de secții de votare.

Întrebat ce acțiuni va întreprinde PF în eventualitatea în care ambasada Rusiei va încerca să transporte buletinele de vot la Tiraspol, șeful PF, Ruslan Gălușca, a afirmat că, de comun cu MAI, „vom acționa în conformitate cu procedurile existente”, și, dacă vor fi încălcări, se va „interveni pentru a le curma”

Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts, Google Podcasts, pe Spotify și pe YouTube. Ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – „Reporterii”, cu un episod nou în fiecare zi de luni; „Dincolo de Știri”, în fiecare zi de vineri, și „Laboratorul Social” – în fiecare a doua marți, adică o dată la două săptămâni, și podcastul cu informații și analize la zi – „Pe agendă”.

(Fluierul)