Fostul ministru al Economiei Codruţ Sereș a fost condamnat luni, de instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul "Hidroelectrica", decizia nefiind definitivă.

Completul de trei judecători de la instanţa supremă a decis achitarea lui Codruţ ?ereș pentru constituire de grup infracţional organizat și condamnarea fostuluiministru la patru ani de închisoare cu executare și doi ani interzicerea dreptului de a exercita funcţii publice pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată.

Decizia a fost luată cu opinie majoritară, respectiv doi din cei trei judecători au hotărât condamnarea lui ?ereș pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, în vreme ce un al treilea judecător a hotărât condamnarea acestuia pentru fapta de favorizare a infractorului.

?i foștii șefi din Hidroelectrica Eugen Pena, Victoria Geormăneanu, George Asan, Nicolae Opriș, Traian Oprea și Georgeta Iosif au fost achitaţi pentru constituire de grup infracţional organizat.

În cazul acuzaţiei de abuz în serviciul în formă calificată, instanţa a dispus condamnarea lui Eugen Pena, Traian Oprea și George Asan la cinci ani de închisoare cu executare și trei ani interdicţie de a ocupa funcţii publice, iar a lui Nicolae Opriș la patru ani de închisoare cu executare și doi ani interdicţie de a ocupa funcţii publice.

Totodată, Victoria Geormăneanu și Georgeta Iosif au fost condamnate la patru de închisoare cu suspendare, cu termene de încercare de șapte și, respectiv, șase ani.

Judecătorii au menţinut sechestrele asigurătorii puse în timpul urmăririi penale pe bunurile acestora.

Completul de judecată a fost format din președintele Maricela Cobzariu și judecătorii Lucian Săndel Macavei și Sofica Dumitrașcu, cea care a decis condamnarea lui Omar Hayssam.

Decizia nu este definitivă, aceasta putând fi contestată la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a cerut, la ultimul termen de judecată, condamnarea fostului ministru al Economiei Codruș ?ereș pentru constituirea unui grup infracţional organizat și complicitate la abuz în serviciu, și a foștilor șefi din Hidroelectrica Eugen Pena, Victoria Geormăneanu, George Asan, Nicoale Opriș, Traian Oprea și Georgeta Iosif, pentru constituire de grup infracţional organizat și abuz în serviciu.

La termenul din 19 februarie, avocatul lui ?ereș a arătat că fapta pentru care a fost trimis în judecată clientul său nu ar avea corespondent în noul Cod penal, astfel că, faţă de cel pe care îl apără, instanţa ar trebui să închidă cazul.

La rândul său, procurorul de ședinţă a spus că faptele corespondente din noul Cod penal sunt de constituire a unui grup infracţional organizat și abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave și a cerut judecătorilor să continue judecata, prin prisma acestor fapte.

Fostul ministru al Economiei Codruţ ?ereș a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, în septembrie 2011, pentru că ar fi ascuns activităţile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, în urma cărora s-au adus prejudicii de aproximativ 165 de milioane de dolari.

În rechizitoriul trimis instanţei, procurorii DIICOT l-au acuzat pe Codruţ ?ereș de complot și subminarea economiei naţionale.

În același dosar, procurorii i-au deferit justiţiei și pe cei care făceau parte din conducerea Hidroelectrica, respectiv pe Eugen Pena, fost director general, Victoria Geormăneanu, fost director economic, George Lavinius Asan, director furnizare, Nicolae Opriș, fost șef Serviciu Marketing - Furnizare, Traian Oprea, director general, Georgeta Iosif, director economic.

Potrivit probelor din dosar, Eugen Pena a iniţiat și a constituit o asociere infracţională, împreună cu Traian Oprea, Victoria Geormăneanu, George Lavinius Asan, Nicolae Opriș și Georgeta Iosif și au desfășurat activităţi infracţionale care au produs un prejudiciu considerabil patrimoniului societăţii și bugetului consolidat al statului.

Activitatea infracţională a vizat modalitatea de contractare a cantităţilor de energie electrică rezultate din producţia proprie și din achiziţiile de la alţi producători, în condiţii total nefavorabile societăţii și a condus la imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare funcţionării în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional - ramură strategică a economiei naţionale, aspect de natură să submineze economia naţională.

Fosta echipă de conducere de la Hidroelectrica este acuzată că, în cursul anului 2003, în contextul apariţiei fenomenului de secetă hidrologică pentru fluviul Dunărea și a prognozelor meteorologice privind situaţia hidrologică pe râurile interioare, nu a invocat clauza de forţă majoră inserată în contractele de furnizare a energiei electrice, până la normalizarea regimului hidrologic, și nici nu a luat măsuri în vederea renegocierii preţurilor, cu consecinţa înregistrării unei pierderi financiare considerabile de către SC Hidroelectrica SA.

Astfel, în condiţiile efectelor negative ale secetei hidrologice asupra funcţionării în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional, acuzaţii nu au procedat pentru reducerea cantităţilor de energie electrică aferente contractelor comerciale încheiate cu consumatorii eligibili și furnizorii licenţiaţi de pe piaţa concurenţială, ci au acţionat în sensul onorării în totalitate a cantităţilor contractate sau chiar depășirii acestora, prin achiziţia de energie de la producătorii termo, la preţuri mult mai mari decât cele stabilite conform contractelor de vânzare de energie electrică, au arătat procurorii DIICOT în actul de sesizare a instanţei.

Totodată, în perioada 2002 - 2003, acuzaţii au dispus cumpărarea de energie electrică de la SC Termoelectrica SA la preţuri mari și au revândut energia electrică către furnizorii licenţiaţi și consumatorii eligibili la preţuri mult diminuate faţă de preţurile stipulate în contractele încheiate cu aceștia, potrivit procurorilor.

Anchetatorii au mai arătat că, în perioada 2003 - 2004, aceștia au acţionat în sensul încheierii în mod ilegal a unui număr de patru contracte de furnizare de energie electrică, cu majorarea cantităţilor de energie electrică pe o perioadă de nouă-zece ani, deși SC Hidroelectrica SA nu avea dreptul să încheie în această perioadă contracte pe piaţa concurenţială pentru furnizare de energie electrică și nici acte adiţionale la contractele aflate în derulare.

În cazul lui Codruţ Sereș, anchetatorii au stabilit că, în calitate de ministru al Economiei și Comerţului, a sprijinit gruparea constituită la nivelul conducerii SC Hidroelectrica SA, prin nedenunţarea și omisiunea sesizării organelor judiciare a faptelor ilicite de care a luat cunoștinţă prin natura funcţiei deţinute, a dispus efectuarea de modificări asupra materialul realizat de Corpul de Control și nu a luat măsurile care se impuneau pentru ca activitatea SC Hidroelectrica S.A. să se deruleze în mod legal.

În acest fel, acuzaţii ar fi pus în pericol Sistemul Energetic Naţional și ar fi cauzat un prejudiciu în sumă de aproximativ 5.400 miliarde de lei vechi, echivalentul a 165 milioane de dolari, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Procurorii DIICOT au pus sechestru asigurător pe mai multor autoturisme, locuinţe și terenuri, precum și pe sume de bani aparţinând inculpaţilor, în valoare totală de aproximativ șase milioane de lei, 400.000 de euro și 200.000 de dolari, măsura fiind luată pentru acoperirea prejudiciului.

()