Elon Musk ia cu asalt serviciile publice şi cheltuielile federale: şi-a detaliat proiectul 'radical' care prsupune tăierea de subvenții și concedieri masive

Elon Musk, devenit mâna dreaptă a lui Donald Trump, şi-a detaliat miercuri proiectul ”radical” de reformarea a statului federal, care presupune între altele tăierea subvenţiilor Planned Parenthood (Planing Familial), concedierea a mii de funcţionari şi dereglementarea în toate direcţiile, relatează AFP, citat de news.ro.

Cel mai bogat om din lume explică într-un editorial în The Wall Street Journal (WSJ) cum, cu binecuvântrarea Curţii Supreme conservatoare, preşedintele ales va putea tăia efectivele şi cheltuielile funcţionarilor publici, chiar dacă va scurtcircuita Congresul, cel care deţine puterea bugetară.

”La 5 noiembrie, alegătorii i-au dat lui Donald Trump un mandat clar al unei schimbări radicale, iar ei au dreptul la asta”, scrie multimiliardarul în acest articol pe care l-a semnat împreună cu omul de afaceri Vivek Ramaswamy, împreună cu care va conduce o ”Comisie a Eficacităţii Guvernamentale” nou-nouţă.

Acest organ cu rol consultativ nu este nici un depratament al Guvernului şi nici o agenţie guvernamentală.

”Noi facem lucrurile altfel. Suntem antreprenori, nu piliticieni”, scriu ei. ”Vom tăia costurile”.

DECLARAŢIA DE INDEPENDENŢĂ

Cei doi semnatari amintesc că rolul lor trebuie să se încheie la 4 iulie 2026, ziua celei de-a 250 aniversări a Declaraţiei de Independenţă.

Patronul Tesla, SpaceX şi X, el însuşi beneficiarul unor contracte federale grase, a jucat un rol extrem de important în campania lui Donald Trump. El pare inseparabil de republicanul în vârstă de 78 de ani de la victoria răsunătoare a acestua în alegerile prezidenţiale.

Noul său rol - în pofida faptului că este consultativ - ridică problema unor eventuale conflicte de interese, odată ce Elon Musk ar putea să facă recomandări cu privire la propriile sectoare de activitate.

Antreprenorul invocă, pentru a-şi fonda proiectul în drept, două hotărâri recente ale Curţii Supreme americane, căreia Donald trump i-a dat o majoritate durabilă de judecători conservatori în timpul primului său mandat (2017-2021).

În iunie 2022, Curtea a redus puternic puterile statului federal, stabilind că Agenţia Protecţiei mediului (EPA) nu poate să edicteze reguli generale prin care să reglementeze emisiile centralelor cu cărbune, pentru că nu este autorizată de către Congres în acest sens.

În iunie 2024, ea a redus competenţele agenţiilor federale revenind asupra ”doctrinei Chevron”, o jurisprudenţă veche de 40 de ani, care a servit ca bază juridică reglementărilor cu privire la apă, medicamente sau pieţe financiare.

Hotărârile celei mai înalte jurisdicţii ”sugerează că o mulţime de reglementări federale existente” nu sunt fondate legal şi că ele vor putea să fie ”suspendate imediat” prin decret prezidenţial, scrie Elon Musk.

”AMENINŢARE EXISTENŢIALĂ”

Acest lucru ”va stimula economia”, promite multimiliardarul, care dezvoltă în acest editorial o viziune ultraliberală a raportului de forţe între puterea publică şi sectorul privat.

În opinia sa, ”birocraţia închistată şi care nu încetează să crească este o ameninţare existenţială” la adresa Americii.

Elon Musk plănuieşte ”reduceri masive de efective în birorcraţia federală” şi să se asigure că funcţionarii destituiţi vor fi ”susţinuţi în tranziţia lor către sectorul privat” sau că vor beneficia de condiţii de plecare ”decente”.

El sugerează o revenire la principiul muncii la distanţă, ceea ce ”va antrena un val binevenit de plecări voluntare” sau mutarea unor agenţii federale în afara Washington, ceea ce le va face mai puţin atrăgătoare.

Omul de afaceri avansează o cifră de ”500 de miliarde de dolari” de cheltuieli care vor putea să fie eliminate foarte rapid de către viitorul preşedinte republican prin tăierea subvenţiilor acordate audovizualului public sau unor organizaţi ”progresiste” ca Planificarea Familială.

În timpul campaniei, patronul Tesla a dat asigurări că poate reduce cheltuielile publice federale cu 2.000 de miliarde de dolari. Această cifră ar reprezenta o scădere cu 30% faţă de totalul exerciţiului bugetar din 2024.

(Fluierul)