Avertismentul lansat de Serghei Lavrov după loviturile cu rachete occidentale: Răbdarea Rusiei se apropie de sfârşit

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a avertizat miercuri Occidentul că răbdarea Rusiei are o limită, el comentând astfel noile atacuri ucrainene cu rachete occidentale asupra unor ţinte militare pe teritoriul rus, atacuri autorizate pe final de mandat de preşedintele american Joe Biden, dar şi de Marea Britanie şi Franţa, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

"Noi avem multe zicale ce ilustrează caracterul poporului nostru: "Măsoară de şapte ori şi taie o singură dată !"; "Dumnezeu a avut răbdare şi ne-a încredinţat să fim răbdători", dar răbdarea în mod inevitabil se termină dacă este pusă la încercare la nesfârşit", a spus Lavrov, vorbind la televiziunea rusă, în timp ce-l însoţeşte pe preşedintele rus Vladimir Putin într-o vizită în Kazahstan.

El a susţinut în aceeaşi declaraţie că Rusia a avut grijă să "nu sară calul", dar atunci când îşi va lua avânt va fi foarte greu de oprit, făcând referire la ameninţările cu represalii deja formulate de Moscova după ce SUA, Marea Britanie şi Franţa au autorizat Ucraina să lovească ţinte în profunzimea teritoriului rus cu rachete occidentale.

După unda verde primită de la aliaţii săi, Ucraina a atacat marţea şi joia trecută instalaţii militare în Rusia cu rachete americane ATACMS şi britanice Storm Shadow, care au o rază de acţiune de până la 300 de kilometri. Rusia a ripostat lovind cu noua sa rachetă balistică hipersonică Oreşnik o fabrică de armament în oraşul ucrainean Dnipro şi oficializând revizuirea doctrinei sale nucleare în sensul scăderii pragului de utilizare a armelor nucleare.

Dar au urmat două noi atacuri ucrainene cu rachete ATACMS, sâmbătă şi luni, asupra unei baterii antiaeriene ruseşti S-400 şi asupra unui aerodrom în provincia rusă Kursk, care fusese vizat şi de atacul anterior cu rachete Storm Shadow. Rusia susţine că a doborât 10 din cele 13 rachete lansate de Ucraina în aceste ultime două salve şi că pregăteşte noi represalii, recunoscând totodată că rachetele care nu au fost doborâte şi-au atins ţintele şi inclusiv au provocat victime printre militarii ruşi.

După ce a dat curs cererilor insistente ale preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a autorizat lovirea teritoriului rus cu rachete cu rază lungă de acţiune, preşedintele american Joe Biden încearcă să livreze Ucrainei întreg ajutorul aprobat de Congres înainte să se instaleze din nou la Casa Albă pe 20 ianuarie Donald Trump, care s-a manifestat critic faţă de ajutorul oferit Kievului şi a promis că va face rapid pace între Ucraina şi Rusia.

De asemenea, conform unor responsabili neprecizaţi citaţi săptămâna trecută de publicaţia New York Times, preşedintele Biden ar putea oferi Ucrainei arme nucleare în perioada rămasă până la încheierea mandatului său. "Mai mulţi oficiali au sugerat chiar că Biden ar putea restitui Ucrainei arme nucleare care au aparţinut acesteia după destrămarea Uniunii Sovietice. Aceasta ar reprezenta o descurajare enormă şi imediată (faţă de Rusia n.red). Totuşi, un asemenea pas ar fi complicat şi ar avea implicaţii serioase", mai scrie ziarul american.

Comentând această idee pe care a descris-o drept "nebunească", purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat miercuri că "acţiunile iresponsabile" ale Ucrainei şi ale susţinătorilor occidentali ai acesteia ar putea aduce omenirea "pe marginea catastrofei".

La rândul său, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a afirmat marţi că dacă Occidentul furnizează Ucrainei arme nucleare, Rusia va considera acest transfer echivalent cu un atac nuclear asupra sa şi un temei pentru a răspunde cu atacuri nucleare.

Preşedintele Putin a ameninţat anterior Kievul şi Occidentul că Rusia va răspunde într-un mod "decisiv şi simetric" oricărei noi escaladări a conflictului, după ce avertizase deja că o decizie favorabilă solicitării Kievului de a lovi teritoriul rus cu rachete occidentale ar însemna implicarea directă a ţărilor NATO în conflictul din Ucraina, el motivând că localizarea ţintelor prin satelit şi direcţionarea rachetelor către acestea nu pot fi realizate de armata ucraineană fără implicarea ţărilor care îi furnizează respectivele rachete.

(Fluierul)