Florin Pogonaru, AOAR: „Circa 86% dintre companii folosesc AI sub o formă sau alta, dar în 40% dintre cazuri utilizarea este iniţiată de angajaţi, nu ca parte a unei strategii organizate”

Aproape 86% dintre companii din România utilizează inteligenţa artificială, dar în 40% dintre cazuri aceasta este folosită doar de angajaţi pentru eficientizarea muncii, nu ca parte a unei strategii organizaţionale structurate, susţine Florin Pogonaru, preşedintele AOAR.

Florin Pogonaru subliniază importanţa încurajării angajaţilor să adopte inteligenţa artificială pentru rezolvarea problemelor profesionale punctuale şi necesitatea de a organiza şi promova utilizarea acestei tehnologii, în special în IMM-uri.

O pondere de circa 86% dintre companii folosesc inteligenţa artificială sub o formă sau alta, dar în 40% dintre cazuri utilizarea este iniţiată de angajaţi, nu ca parte a unei strategii organizate, susţine Florin Pogonaru, preşedintele Aso¬cia¬ţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

„Este un studiu care arată că, în România, la ora actuală, cam 86% din întreprinderi ar folosi inteligenţa artificială sub o formă sau alta. Numai că 40% dintre aceştia folosesc numai ca iniţiativă a angajaţilor, folosită de angajaţi personal pentru a-şi eficientiza munca, nu este o chestie structurată care este venită în urma organizării fluxurilor companiei, aceasta este problema noastră şi ca asociaţie de afaceri, dar mai ales problema ECDL-ului, cum facem ca să difuzăm aceste tehnologii”, a spus el în cadrul webinarului ECDL/ZF „Work Smart – Work Digital.”

Ce a mai declarat Florin Pogonaru în cadrul webinarului:

• Ceea ce vedem că se întâmplă este că e foarte important să încurajezi angajaţii să se joace cu inteligenţa artificială pentru a rezolva o serie de probleme profesionale punctuale.

• Lucrurile sunt mult mai rele dacă discutăm de întreprinderile mici. În PNRR sunt fonduri de zeci de milioane, sute de milioane pentru digitalizarea IMM-urilor şi competenţe digitale pentru IMM-uri, iar ele nu se înscriu. Avem o problemă pentru că nu există la nivelul factorilor de decizie în întreprinderile româneşti această iniţiativă, această deschidere către nou şi asumarea riscului pe care pe care îl aduce acest nou.

• Din păcate, lucrurile se întâmplă la nivel de angajat independent pentru a-şi face munca mai eficientă, dar până la urmă trebuie să profităm de această situaţie. AI-ul poate poate să vină de la bază către vârf, nu neapărat de la vârf către bază. Chiar e mult mai sănătos dacă vine de la bază.  • Dacă oamenii au simţit nevoia să utilizeze EI-ul şi chiar îl utilizează pentru că după aceea au iniţiative, îşi perfecţionează munca ş.a.m.d. Asta e o primă problemă. A doua problemă este legată de faptul că trebuie să nu întârziem cu utilizarea AI-ului, într-o serie de aplicaţii pe care le-am văzut deja începem să avem un handicap cu neantrenarea suficientă a algoritmilor în limba română.

• Pentru chestiuni de marketing, chestiuni legale, este foarte necesar să acţionăm şi să stârnim acest proces de masă pentru utilizarea limbii române.

• Pe de o parte, antreprenorii înţeleg că sunt unele avantaje, că pot să aibă bazele de date organizate, ai datele organizate. Oamenii ăia şi-au dat seama că sunt la nivelul preistoric şi că trebuie să-şi organizeze toată informaţia într-un anume fel, pentru că există în fiecare firmă un patrimoniu de experienţă pe care trebuie să-l pui în valoare, care este extrem de valoros. Noi ne luptăm cu chestiunea asta.Deci trebuie ca şi pre-cultura AI-ului să fie organizată la nivel de întreprinderi pentru a sări la o utilizare reală.

(Fluierul)